Analiză CNN: Ungaria seamănă tot mai mult cu Rusia. Cum s-a produs apropierea lui Orban de Putin

Ungaria, membră a Uniunii Europene și a Alianței Nord-Atlantice, nu este un stat autocrat, însă după opt ani sub conducerea lui Orban, sistemul său politic începe să semene cu cel al Rusiei, scrie CNN într-o analiză dedicată ascensiunii politicii a premierului Ungariei.

În vârstă de 54 de ani, Orban nu a ascuns nicio clipă admirația pentru sistemul politic din Rusia. Astfel, el a vorbit adesea despre aspirațiile sale ca Ungaria să devină o „democrație iliberală”, idee care pare să amintească de „democrația suverană” din Rusia, ambii termeni descriind o guvernare autocrată, notează postul american de televiziune.

„Asemenea lui Putin, Orban și-a strâns în jur un grup de oameni de afaceri influenți. Mai mult, el a fost criticat pentru că a acordat contracte unui număr restrâns de afaceriști și membri ai familiei”, conform unei analize realizate de Reuters.

Prima dată, Orban a fost premier între anii 1998 și 2002, dar întâlnirile sale cu Putin au început după al doilea său mandat, obținut în 2010.

Citește și

Ludovic Orban a postat, pe Facebook, un filmuleț în care aleargă

Momentul în care judecătoarea Ancuţa Popoviciu îl strigă pe Sebastian, ucis la 2 Mai de Vlad Pascu: „A decedat o victimă? Vă rog să nu vorbiți” | AUDIO

„În mod ironic, Orban și-a lansat cariera politică în 1989 cu un discurs dur în care le cerea trupelor sovietice să părăsească țara, după peste 40 de ani de ocupație. Timp de 20 de ani, Orban a fost probabil politicianul cu cea mai dură poziție anti-Rusia din întreaga Europă de Est”, notează Andras Racz, un expert pe spațiul rusesc, cercetător la Centrul pentru Studii Strategice și de Apărare din Budapesta.

Cu toate acestea, după ce a revenit la putere în 2010, retorica sa privind Rusia a căpătat un ton pozitiv. „Ungaria reprezintă un caz în care guvernul a permis Kremlinului să intervină și să își dezvolte propria putere politică, ce se bazează mai ales pe politicile anti-migrație și anti-integrare Europeană”, se precizează într-un raport realizat de Institutul pentru Capital Politic cu sediul la Budapesta.

Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Guvernului ungar, Zoltan Kovacs, respinge ideea că Rusia a avut o influență asupra guvernării Orban.

„Nu există niciun element în politicile noastre care să sugereze că suntem apropiați de Rusia sau de Putin într-o altă măsură decât celelalte țări din Vestul Europei”, a spus reprezentantul lui.

Cu toate acestea, CNN notează că anumite politici ale Ungariei par desprinse dintr-un „manual rusesc”. De exemplu, în 2017 Ungaria a adoptat o lege care impune restricții organizațiilor nonguvernamentale în ceea ce privește primirea de fonduri din străinătate. Un act normativ similar a intrat în vigoare și în Rusia – Legea Agenților Străini -, folosit să reducă la tăcere media independentă și vocile opoziției.

Actul normativ adoptat de Guvernul ungar le impune ONG-urilor care primesc din străinătate peste 24.000 de euro să declare statului care sunt sursele lor de venit. Orban a motivat că este nevoie de transparență, pentru stoparea faptelor de spălare de bani. Pe de altă parte, ONG-urile ungare văd în acest act normativ o tentativă de a ataca organizațiile fondate de miliardarul american de origine ungară George Soros.

Începând din 2017, Guvernul l-a demonizat pe Soros în spațiul public. Astfel, panouri publicitare anti-Soros au fost instalate în întreaga țară, iar șeful diplomației ungare Peter Szijjarto a precizat că miliardarul reprezintă „un risc la adresa securității naționale”. Mai mult, ministrul de Externe l-a acuzat pe acesta că ar vrea să dărâme gardurile de securitate de la granițe, pentru ca „sute de mii de imigranți ilegali să se stabilească în Ungaria și în Europa.”

În acest context, Zoltan Kovacs a precizat că în timp ce Ungaria dorește să își deschidă granițele pentru cetățenii din UE, nu își dorește același lucru în cazul migranților. Mai mult, purtătorul de cuvânt al Guvernului ungar a lăudat gardurile instalate la granița cu Serbia și Coația, special pentru a ține solicitanții de azil la distanță.

Guvernul ungar este criticat și pentru atitudinea față de presa independentă sau de opoziție. De exemplu, jurnalista Anita Komuves, în vârstă de 35 de ani, susține că este atacată pe autorități din două motive: pentru că lucrează ca reporter și pentru că face parte dintr-un ONG care primește finanțare de la Soros, Timp de 11 ani, ea a lucrat pentru cel mai mare ziar de opoziție din Ungaria, Nepszabadsag, până când a fost închis în 2016. Deși Guvernul susține că nu a avut nicio implicare în această acțiune, jurnalista consideră că a fost „în mod evident o decizie politică”.

„Asta s-a întâmplat din cauză că am scos la suprafață prea multe cazuri de corupție”, a mai spus Anita Komuves.
La cânteva săptămâni după ce Nepszabadsag a fost desființat, compania deținătoare Mediaworks a fost vândută lui Lorinc Meszaros, un om de încredere al lui Orban.

„În acest mod, ei au preluat controlul asupra posturilor de televiziune, radiourilor, celui mai mare portal de știri, a câteva reviste săptămânale, cât și a presei regionale”, mai susține jurnalista, care consideră că presa de stat s-a extins sub guvernarea Orban, astfel că funcționează precum „o mașină de propagandă”.

Totodată, premierul ungar a promovat un act normativ prin care, la nivelul Parlamentului, a fost creat un Corp de Control al presei, al cărui scop este să amendeze trusturile de presă care prezintă informații „imparțiale” sau conținut considerat „ofensator” pentru majoritate.

Duminică vor avea loc alegeri parlamentare în Ungaria. Viktor Orban este favorit, sondajele dându-i un avans de până la 30 de puncte procentuale.

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!

Articol recomandat de sport.ro

Sportivul care și-a ucis iubita, prima apariție după ce a fost eliberat! Cum arată Oscar Pistorius după 9 ani de închisoare