Borsul l-a facut milionar. Reteta de succes a unui roman din Galati, care are doar 14 angajati
O afacere de nisa, de un nebanuit succes, prin care s-au castigat milioane de lei numai din tarate de grau si apa. Oamenii cu fler si dibacie au speculat un segment de productie la care putini s-au gandit: borsul traditional romanesc.
Iar cei care au pornit afacerea in anii '90 s-au imbogatit.
Unul dintre pionierii in materie de bors de putina, facut la scara industriala, este Emil Dicu din judetul Galati.
A luat reteta bunicii: apa, tarite de grau, malai si huste, adica acea "drojdie de bors": taratele ce raman pe fundul putinei, dupa acrire.
Astazi produce 15.000 de litri de bors in fiecare zi si livreaza marfa in toate judetele din Moldova, in Capitala si, mai nou, in Constanta. Are doar 14 angajati, dar ruleaza sume mari.
Castigul firmei, doar in ultimii cinci ani, se invarte in jurul milionului de euro.
Deja, in urma unui AUDIT, a primit permisiunea de a marca ambalajul cu inscriptia "produs natural". Si vrea sa faca bors bio, pentru care are nevoie de tarate mai scumpe si ceva mai greu de procurat.
Tot in judetul Galati, la Tecuci, descoperim un concurent intrat de curand pe piata. Este vorba despre un investitor din Turcia, care a preluat o veche fabrica de conserve si a reusit sa devina lider pe piata romanesca.
Turcii au venit cu un secret de productie: apa extrasa dintr-un put de mare adancime, forat la 270 de metri, care este apoi filtrata si purificata.
In final, trei sute de mii de litri de bors ies, in fiecare luna, pe poarta fabricii din Tecuci si ajung in toate retelele de hipermarketuri din Romania. Si nu numai.
Nutritionistii pledeaza pentru reintroducerea in alimentatie a ciorbelor "ca la mama-acasa" si spun ca borsul ajuta digestia si metabolismul, e bogat in vitamine, minerale si enzime, cu singura conditie sa nu fie pasteurizat.
