De ce mâinile dezinfectate reduc virusurile respiratorii? Cu dr. Andreea Merticariu, medic primar dermatolog

×
Codul embed a fost copiat

Ne ingienizăm mâinile și reducem infecțiile respiratorii, dar și infecțiile digestive. Ne gândim însă și la piele. Cum o protejăm?

Ne răspunde la întrebare dr. Andreea Merticariu, medic primar dermatolog.
Andreea Groza: Ne spălăm frecvent mâinile, cum protejăm pielea?

Dr. Andreea Merticariu: Folosim produse de splălare eficiente, dar blânde cu pielea. Apoi utilizăm o cremă emolientă, care reface bariera hidro-lipidică a pielii.

Andreea Groza: Ce înseamnă bariera hidro-lipidică?

Citește și
De ce nu mai poate statul român să recupereze nimic de la Dan Voiculescu, Ovidiu Tender și Puiu Popoviciu. Sentințele care le-au salvat milionarilor peste 250 de milioane de euro

Dr. Andreea Merticariu: Este bariera prin care organismul se protejează de mediul exterior. În interiorul pielii găsim lipidele în straturi, sub formă de lame, iar apa este încapsulată. Apa din piele este legată de așa-numitul factor de umectare. Acesta dă elasticitatea și suplețea pielii. Împreună cu lipidele, factorul de umectare controlează trecerea apei.

Unele persoane au această barieră hidro-lipidică în stare perfectă. Se vor putea igeniza cât de des pot, fără neapărat să aplice apoi o cremă emolientă.

Altele au apărarea naturală slabă. Și aici trebuie să venim din exterior cu lipide sub formă de creme emoliente.

Andreea Groza
: Dacă avem fisuri pe suprafața mâinilor?

Dr. Andreea Merticariu: Atunci medicul dermatolog decide dacă e vorba de structura pielii sau dacă vorbim despre o patologie. Spre exemplu, dacă tiroida suferă, pielea se usucă excesiv sau vorbim despre xeroză, adică de uscăciunea marcată a pielii.

Când se folosește gel dezinfectant?

Andreea Groza: Revenim la igienă - nu avem cum să nu ne igenizăm mâinile.

Dr. Andreea Merticariu: Da, le igienizăm de multe ori. Și dacă folosim gel dezinfectant, după ce se usucă, putem de asemenea să aplicăm o cremă. Dar în cazul persoanelor care au bariera hidro-lipidă perfectă, acestea își vor igieniza mâinile repetat, fără să aibă probleme.

Andreea Groza: Când folosim neapărat gelul dezinfectant?

Dr. Andreea Merticariu: În noul context, dupa fiecare contact cu obiecte, care nu ne aparțin sau obiecte utilizate de mai multe persoane - în supermarket, căruciorul, în mijloacele de transport în comun - orice obiect.

Andreea Groza: Și în cazul copiilor?

Dr. Andreea Merticariu: Când sunt la școală - înainte de gustare se igienizează mâinile cu dezinfectant.

Andreea Groza: În locul de joacă, care are multe suprafețe de contact?

Dr. Andreea Merticariu: Plecăm din parc, utilizăm dezinfectant. Când ajungem acasă, folosim apă și săpun și apoi o cremă emolientă. Este recomandată pentru pielea sensibilă a copiilor.

Andreea Groza: De ce prin igiena mâinilor reducem infecțiile respiratorii și digestive?

Dr. Andreea Merticariu
: Pentru că dezinfectând mâna, scade încărcătura de bacterii și virusuri. Mâna se duce involuntar la față, la nas, la ochi. Nu suntem conștienți de gest. Și atunci o mână dezinfectată va introduce în organism o cantitate foarte mică de microbi.

Luăm exemplul virusului gripal, dar e valabil și pentru alte virusuri respiratorii, inclusiv SARS-CoV-2. Acestea sunt protejate de proteinele din salivă și își mențin capacitatea infecțioasă în salivă, dar și în secrețiile lacrimale.

De aceea, în sezonul infecțiilor respiratorii, spălați-vă mâinile cât mai des. O persoană care are o viroză, prin secreții nazale sau lacrimale elimină virusul. Pune mâna la față și își contaminează mâinile. Contaminează apoi obiectele din jur. Vine o altă persoană, pune mâna pe aceste obiecte și ia particule virale.

Mâinile trebuie, așadar, dezinfectate frecvent.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
NEWS ALERT Tragedie! Un fotbalist român a murit la doar 19 ani
Citește și...
Cum ne putem regla colesterolul din sânge prin hrană. Cele mai importante alimente
Cum ne putem regla colesterolul din sânge prin hrană. Cele mai importante alimente

Deși avem o percepție negativă despre colesterol, să știți că este o grăsime esențială vieții și are funcții importante în organism. Fără colesterol nu se pot sintetiza sărurile biliare, hormonii sexuali sau vitamina D.

Când se formează mușcătura corectă a dinților și cum putem afla dacă avem nevoie de aparat dentar. Sfatul medicului
Când se formează mușcătura corectă a dinților și cum putem afla dacă avem nevoie de aparat dentar. Sfatul medicului

Mușcătura corectă se formează la șase ani, tot atunci trebuie și evaluată. Mușcărura corectă înseamnă echilibru muscular, dar și echilibrul articulațiilor feței.

Cât de periculoasă este albirea dinților. Mulți dintre medicii stomatologi nu recomandă această procedură
Cât de periculoasă este albirea dinților. Mulți dintre medicii stomatologi nu recomandă această procedură

Albirea dinților poate aduce un zâmbet mai frumos, dar mulți dintre medicii stomatologi nu recomandă această procedură. Poate duce la sensibilitate dentară, care apoi să creeze probleme grave.

Recomandări
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș
Greșeala fatală făcută de Bianca, Patrizia și Cristi. S-ar fi putut salva, probabil, din calea torentului ucigaș

Au fost găsite, duminică, trupurile celor două fete din România luate de ape vineri, în Italia, după o viitură pe râul Natisone.

După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă
După ani de întârzieri și miliarde pierdute, în România se lucrează pe toate tronsoanele de autostradă lipsă

„Pe drum spre Europa” partea I. Uniunea Europeană ne-a pus la dispoziție peste 20 de miliarde de euro din 2007 și până în prezent ca să ne modernizăm infrastructura.

Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”
Cum percep tinerii din Generația Z îmbătrânirea. „După 40 încolo deja este gata”

Într-o lume în care vârsta este privită de multe ori ca o barieră, un nou studiu aduce în discuție ideea că bătrânețea reprezintă, de fapt, mai mult o problemă de percepție.