Laura Kovesi: "In 52% din dosarele DNA nu avem interceptari". Ce spune despre proiectul de modificare a Legii CCR
Procurorul sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, a declarat marti ca in mai mult de jumatate dintre dosarele care au fost trimise in instanta in cursul anului 2015 nu au fost folosite masuri de supraveghere tehnica.
"Am avut 357 de rechizitorii care s-au intocmit in DNA in anul 2015. Dintre acestea, in mai mult de jumatate dintre dosare nu s-au folosit masuri de supraveghere tehnica. In 52% din dosarele DNA nu avem masuri de supraveghere tehnica, deci nici interceptari, nici inregistrari ambientale. (...) Din cele 357 de dosare trimise in instanta, aproximativ 25% dintre aceste dosare au masuri care au fost puse in aplicare si cu sprijinul tehnic al SRI", a spus Kovesi la TVR 1.
Ea a explicat ca supravegherea tehnica nu se refera numai la interceptari, ci si la alte tipuri de masuri, cum ar fi accesul la un sistem informatic, localizarea anumitor posturi telefonice, inregistrari ale unor convorbiri care se poarta prin telefon sau prin alte mijloace de comunicare sau inregistrari care au loc intr-un mediu privat ori intr-unul public.
Kovesi a reiterat faptul ca paragraful din motivarea deciziei CCR privind interceptarile care face referire la dosarele aflate "pe rolul instantelor de judecata" poate genera interpretari, punctand, insa, ca are incredere in judecatori.
"In opinia noastra, ca specialisti, odata ce dosarele au trecut de Camera preliminara, aceasta exceptie nu ar putea fi invocata cu succes. (...) Am toata increderea in judecatorii din Romania ca sunt suficienti de maturi si au suficienta experienta in aplicarea legii, incat sa nu fie probleme atunci cand discutam de interpretarea unei decizii sau de aplicarea unor principii constitutionale sau prevazute in Codul de procedura penala", a mai spus procurorul sef al DNA.
Despre proiectul de modificare a Legii CCR: "Cel mult ar putea sa ajute persoanele deja condamnate"
Propunerea legislativa de modificare a Legii Curtii Constitutionale a Romaniei, prin care hotararile instantelor pronuntate prin nesocotirea deciziilor CCR devin nule de drept, ar putea cel mult sa ajute persoanele condamnate, nu sistemul judiciar, a afirmat marti procurorul sef al DNA, Laura Codruta Kovesi.
"Eu cred ca o astfel de modificare, daca ar fi adoptata, nu ar veni sa ajute institutiile judiciare si in niciun caz pe magistrati. (...) Cel mult ar putea sa ajute persoanele care au fost deja condamnate care, odata adoptat acest proiect de lege, ar putea invoca acest text de lege pentru a anula toate hotararile judecatoresti ramase definitive, ceea ce (...), evident, nu este un lucru pozitiv", a declarat Kovesi.
In opinia sa, o astfel de modificare legislativa nu i-ar ajuta pe judecatori, care trebuie sa analizeze fiecare dosar in parte pe baza legislatiei in vigoare.
"Nu cred ca o modificare legislativa ar putea sa ajute judecatorii in acest moment, pentru ca avem o motivare a Curtii Constitutionale, ea e obligatorie, trebuie respectata. Judecatorii vor analiza fiecare caz in parte, acolo unde se vor invoca aceste exceptii. Dosarele noastre nu se bazeaza numai pe interceptari, deciziile Curtii Constitutionale se aplica pentru viitor. Deci cred ca fiecare judecator va putea analiza din perspectiva legislatiei care este in vigoare si a precedentelor judiciare, (...) fara sa fie necesara o interventie a legiuitorului. In ceea ce priveste acest proiect care este in dezbatere la Senat, repet, nu cred ca este binevenit pentru sistemul judiciar", a mai spus sefa DNA.
Hotararile instantelor pronuntate prin nesocotirea deciziilor Curtii Constitutionale sunt nule de drept, se arata intr-o propunere legislativa de modificare a legii de organizare a CCR care s-a aflat marti pe ordinea de zi a Comisiei juridice a Senatului.
Proiectul initiat de deputatii UDMR Marton Arpad si Seres Denes a fost adoptat pe 28 octombrie 2015 de Camera Deputatilor.
Potrivit formei adoptate de Camera, Ministerul Justitiei elaboreaza, in termen de 10 zile de la primirea comunicarii din partea Curtii Constitutionale, proiectul de modificare a actului normativ constatat neconstitutional si il inainteaza Guvernului. Proiectul va fi inclus pe ordinea de zi a primei sedinte de Guvern.
"Daca actul normativ este o lege, modificarea propusa de Guvern va fi dezbatuta de Parlament in procedura de urgenta. Deciziilor instantelor pronuntate prin nesocotirea deciziilor Curtii constitutionale sunt nule de drept", se mai precizeaza in proiect.
Dezbaterea propunerii legislative a fost amanata, Comisia juridica a Senatului neavand cvorum de lucru.
 (11).webp)
