Comoara de la Primăria Sectorului 1 pe care comuniștii au vrut-o distrusă. A fost redescoperită după 50 de ani GALERIE FOTO
Primăria Sectorului 1 din Capitală este una dintre clădirile emblematice ale Bucureștiului și nu impresionează doar prin aspect, ci și prin poveștile ce dăinuie de la începuturile construcției de la Banu Manta.
La construcția acesteia au colaborat doi arhitecți cu stiluri diferite: Nicu Georgescu, care înclina spre art deco, și George Cristinel, arhitect cunoscut pentru mai multe construcții neoromânești.
Primăria Sectorului 1 a fost prima clădire din București care a avut încă de la început scop administrativ. Decizia construcției clădirii a fost luată în 1926, când Bucureștiul a fost împărțit în patru sectoare: Verde, Albastru, Negru și Galben. Această clădire era primăria sectorului Verde. Construcția a durat din 1927 până în 1936.
Cine a făcut frescele din Sala de Consiliu
În anii '30, în Sala de Consiliu, marea artistă Olga Greceanu, care s-a impus prin prisma lucrărilor sale impresionante, a realizat câteva fresce. Pe lângă talentul recunoscut la nivel internațional, Olga Greceanu era și foarte credincioasă, fiind singura femeie căreia i s-a permis de către patriarhii Nicodim Munteanu şi Iustinian Marina să predice de la amvon, fapt care arată că viața sa a fost o poveste în sine.
În privința Sălii de Consiliu, timpanele mari şi panourile laterale în formă de timpane alungite din Sala de Consiliu au fost împodobite cu picturi monumental-decorative, care aveau ca temă simbolul suprem al organizării statului, atât din punct de vedere social-politic, cât şi spiritual, simbol care reprezenta monarhia la acea vreme, conform reprezentanților Primăriei Sectorului 1. Frescele îl prezentau, printre altele, pe regele Carol al II-lea, alături de alte personaje alegorice care aveau legătură cu principalele instituţii de stat sau momente din viața socială și istoria Capitalei.
Însă, odată cu venirea la putere a comuniștilor, aceste fresce au fost considerate compromițătoare și s-a cerut distrugerea lor. Conform reprezentanților primăriei, a existat, totuși, o persoană care nu a acceptat ca frescele să dispară pentru totdeauna și care a găsit o soluție prin care să le ascundă. Astfel, frescele au ajuns să fie acoperite cu humă, ba chiar cu mai multe straturi de humă pentru a nu mai exista urma lor.
În anul 2007, frescele au fost redescoperite și readuse la viață și, odată cu ele, și povestea lor. Frescele au fost redescoperite cu ajutorul profesoarei Adina Nanu, o apropiată a Olgăi Greceanu și care știa de existența acestora chiar de la marea artistă. Ea ar fi insistat destul de mult la autorități, după Revoluție, încercând să îi convingă de existența comorii din Sala de Consiliu din Primăria de pe Banu Manta.
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
 (5).webp)
