De la coadă pentru salamul de soia, la redescoperirea calităţii. Cât de sănătos mâncăm
Bucătăria românească, partea I. Bucătăria fiecărei ţări poate fi considerată o oglindă a culturii şi a nivelului de trai. În România avem mii de restaurante, iar pe mâncare cheltuim anual miliarde de euro.
Comunismul şi tranziţia ne-au făcut pe mulţi dintre noi să uităm gustul bunătăţilor puse în farfurie de strămoşii noştri. Până nu demult calitatea mâncării servite în localuri era îndoielnică. Ne-am pierdut identitatea gastronomică. În ultimii ani a apărut, însă, un nou val de bucătari şi producători locali care, cu talent, imaginaţie şi mult bun gust aduc în prezent bucatele tradiţionale.
În 2016, pentru prima oară în istorie, romanii au lăsat în restaurante, cantine şi fastfood-uri peste 10 miliarde de lei. În toată ţara avem aproape 10.000 de localuri în care se serveşte mâncare.
Sibiul, de exemplu, are mai multe restaurante pe cap de locuitor decât Amsterdamul sau Istanbulul. Stăm bine la cantitate, însă d-abia începem să redescoperim calitatea gastronomiei locale. Am avut nevoie de mai mult de un sfert de secol de când stăteam la coadă pentru salam de soia că se ne reamintim, că naţie, ce înseamnă mâncarea gustoasă.
Adrian Hadean: “Am 40 de ani. Îndeplinesc mai multe funcţii, dar mă cheamă bucătar, mi-e foarte complicat să spun de când fac meseria asta. Primul salariu ca bucătar l-am avut când aveam 19 ani”.
Ce impact crezi că a avut comunismul asupra capacităţii noastre de a aprecia gustul?
Adrian Hadean: “Cred că a avut un impact devastator, meteoritul ăla care a omorât toţi dinozaurii şi au mai rămas în viaţă doar aia care s-au transformat în păsări ne-a lovit şi pe noi. A dus la uniformizarea percepţiei asupra ceea ce înseamnă viaţă şi a ceea ce înseamnă gust. Totul era otova. Erau puţine locuri în fostul bloc sovietic unde lucrurile păreau că prosperă şi muritorii de rând nu ajungeau la ele. S-a luat totul şi s-a dat nimic sau mai rău, am ajuns să mâncăm rumeguş şi a dus clar la anihilarea capacităţii noastre de a simţi gustu”.
Cu gustul anihilat, după Revoluţie, romanii au înghiţit pe nemestecate orice venea de peste hotare. Pâinea de vatră a fost înlocuită cu cea turcească. În Capitala lumea se îmbulzea la deschiderea primelor fast-food-uri.
Am ajuns să avem câte o șormerie la fiecare intersecţie. Am trecut printr-o perioadă în care ne-am pierdut identitatea gastronomică. În tot acest timp agricultura a fost pusă pe butuci şi pieţele lăsate de izbelişte.
Serele din Oradea şi Codlea, cândva mândria horticulturii româneşti, au fost băgate în faliment de un director anchetat de DNA şi condamnat la închisoare. În 2012 cel mai mare depozit de fructe şi legume din ţara era controlat de un clan de mafioţi turci, condamnaţi şi ei la închisoare între timp.
Bucureştiul este singura capitală din Europa cu hipermaketuri în centrul oraşului. Asta în timp ce Piaţa Amzei, cea mai modernă din România după o renovare de 12 milioane de euro, stă închisă la mai bine de 7 ani de la fializarea lucrărilor. Haosul tranziţiei n-avea cum să nu-şi lase amprenta şi în farfurie.
Adrian Hadean: “Dacă te referi la consumul de masă, cred că se mănâncă mai prost decât acum 10 ani. Mâncarea pe care ţi-o cumperi tu din piaţă sau din supermarket şi pe care o găteşti, se mănâncă mai prost din cauza mai multor factori. Avem multă materie primă fără gust, pe de altă parte dintr-un motiv sau altul, lumea s-a lăsat prostită suficient de mult încât să creadă că o masă bună se face într-un sfert de oră. Dacă ai nişte ingrediente de multă calitate. Dar pentru asta trebuie să ai carnea aia bună. Trebuie să ai bani”.
Gastronomia este o carte de vizită pentru orice ţară. Gustul şi calitatea mâncării locale este o oglindă a societăţii şi al nivelului de trai. Spre deosebire de Ungaria sau Polonia, România nu are niciun restaurant în ghidurile internaţionale de profil. În 2008 autorităţile îl plăteau pe celebrul bucătar şi prezentator Antony Bourdain să filmeze un episod despre gastronomia românească. În loc să-l ajute să descopere mâncarea gustoasă de la ţară, resposabilii i-au impus ce şi cum să filmeze după mintea şi priceperea lor.
Orice s-ar întâmpla, mâncarea gustoasă rămâne însă în ADN-ul romanilor. Tocmai cu acest "sol" fertil lucrează acum un nou val de bucătari care redescoperă vechile reţete şi le aduc, cu succes, în gastronomia modernă. Reclădesc din cărămizi vechi, dar cu tehnici noi şi o nouă identitate gastronomică.
Sursa: Pro TV
Etichete: romania, Romania te iubesc, gastronomie, obiceiuri culinare,
Dată publicare:
12-11-2017 17:04
