Comisia Europeană dă undă verde editării genetice. Plantele vor putea fi mai rezistente și mai productive
Cu o climă din ce în ce mai uscată, care mușcă din producțiile agricole, Comisia Europeană caută soluții și dă în premieră aviz favorabil editării genetice.
Cu alte cuvinte, cercetătorii vor putea interveni la nivelul celular al plantelor, ca să le facă mai rezistente și mai productive. Noile reguli nu sunt permise în agricultura ecologică.
Suntem pe câmpurile experimentale ale Institutului de Cercetare Fundulea. Aici se scaldă în soare hectare de grâu, orz, porumb și floarea soarelui, însă plantele sunt diferite de ce găsim în restul țării. Sunt soiuri care țin pasul cu vremurile, spun cercetătorii.
12 ani, atât le-a luat cercetătorilor de la Fundulea să obțină grâul pe care îl vedeți în imagini. În general, soiurile românești sunt mai păcătoase, nu rezistă bine la boli și dăunători în principal. Așa că aici a intervenit știința. Imediat după ce plantele au răsărit, cercetătorii le-au încrucișat cu secară, iar din combinația celor două a ieșit o plantă mult mai viguroasă.
Tehnica se numește ameliorare pe cale convențională. Iar acum, pentru prima dată, Comisia Europeană dă undă verde editării genetice, o metodă prin care cerealele, legumele și fructele pot fi îmbunătățite chiar de la nivel celular.
Pompiliu Mustățea, directorul Institutului de Cercetare Fundulea: „Este o metodă precisă, rapidă și sigură. Aici nu se introduce ADN alogen, adică AND de alte specii de plante. Va avea o siguranță alimentară prin creșterea productivității. Putem îmbunătăți rezistența la secetă, la arșiță, la boli.”
Comisarii europeni au explicat că în fața schimbărilor climatice, plantele s-ar fi adaptat singure la secetă sau la dăunători. Noile reguli permit însă intervenția umana care grăbește aceste procese. De exemplu, unui cartof i-ar fi luat 10 sau 12 ani să se adapteze la noile condiții climatice. Cu noile modificări îi ia doar patru ani.
Pentru a se realiza aceste modificări, se poate folosi doar ADN din aceeași plantă sau dintr-una înrudită. Nu sunt considerate organisme modificate genetic, drept urmare nu au nevoie de autorizare. Modificările genetice rămân interzise.
Frans Timmermans, vicepreședinte al Comisiei Europene: „Trebuie notificate în registrul național al soiurilor. Semințele trebuie marcate clar pentru ca fermierii să poată alege liber. Plantele care nu pot fi dezvoltate prin metode tradiționale, vor trece în continuare printr-un procs de autorizare."
Aceste editări genetice ar putea reduce și din chimicalele folosite de fermieri.
Virginijus Sinkevičius, comisar european: „În jur de 60 la sută din solurile noastre sunt într-o stare jalnică și multe dintre ele au fost afectate de pesticidele chimice, de reutilizarea nutrienților și 83 la suta dintre ele conțin acum reziduuri de pesticide."
Propunerea Comisiei Europene are nevoie de aprobarea Parlamentului European şi a guvernelor statelor membre pentru a deveni obligatorie.
 (5).webp)
