Ce s-a intamplat de fapt in cele 11 spitale in care au ajuns victimele din Colectiv. Concluzii alarmante in raportul oficial
Ranitii de la Colectiv au fost tratati in spitale fara spatii adecvate si personal suficient.
Aceste concluzii socante apar intr-un raport al Ministerului Sanatatii, care arata ca doar in 6 spitale din 11 izolarea victimelor arse in club s-a facut ca la carte, adica in sectii de terapie intensiva special dedicate. Si tot raportul confirma ce stie toata lumea, ca spitalele noastre colcaie de bacterii. Unii pacienti au murit din cauza infectiilor intalnite in toate cele 11 spitale in care au ajuns.
Izolarea ranitilor din Colectiv, in sectiile de terapie intensiva, special dedicate, a fost posibila numai in 6 dintre cele 11 spitale in care victimele au fost tratate. Si de aici pina la infectarea lor nu a fost decit un pas.
Raportul confirma patru germeni extrem de rezistenti la antibiotice: pseudomonas aeruginoasa, acinetobacter, klebsiella si stafiloc auriu. Ultimul de pilda, stafilococul auriu, a suferit o mutatie genetica si nu mai poate fi neutralizat nici de cele mai puternice antibiotice cum e meticilina.
"Sunt bacterii foarte rezistente atat la dezinfectante, cat si la antibiotice. Iar la pacinetii cu arsuri, datorita distrugerii tegumentului, doar cateva microorganizme se pot coloniza si multiplica”, spune dr. Alexandru Rafila.
Potrivit raportului, in toate cele 11 spitale, in care au fost tratati pacientii arsi, exista infectii nosocomiale. Grav esta insa ca aceste infectii sunt rar raportate. Daca ar fi sa ne luam dupa ce scrie pe foaie, avem cam de zece ori mai putine infectii nosocomiale decat marile clinici din Europa.
"Nu exista cultura acestei raportari in Romania. Este o problema a sistemului de sanatate din Romania, lipsa personalului si asta trebuie sa fie un semnal foarte important”, mai spune dr. Rafila.
Dealtfel, in urma cu trei saptamani, unul dintre medicii de la Spitalul de Arsi a recunoscut aceasta boala grava a sistemului nostru sanitar.
"Exista niste criterii de a declara o infectie nosocomiala. Am reluat eu chestia asta pentru ca a fost o perioada in care s-a lasat ca medicii curanti sa declare si nu declara nimeni. Si atunci am declarat eu”, spunea atunci dr. Adrian Stanculea.
Oficialii au mai descoperit ca patru dintre spitale nu au un laborator propriu, ca nu exista suficienti medici, microbiologi, epidemiologi si medici infectionisti.
In ciuda acestor probleme ministerul sanatatii sustine ca ... "Nu au fost identificate cazuri in care personalul medical sa nu-si fi facut corect datoria, dimpotriva prin efortul lor medicii, asistentii medicali si alti membri ai echipelor medicale au reusit sa trateze cu succes majoritatea pacientilor.”
Ce scrie in raport
• izolarea pacientilor in sectii de ATI special dedicate pacientilor - victime ale accidentului din clubul Colectiv a fost posibila in 6 spitale, nu insa in fiecare caz cu gruparea in acelasi salon a pacientilor infectati sau colonizati cu aceeasi bacterie cu risc epidemiologic
• diagnosticul microbiologic poate fi asigurat 24 de ore din 24 la 8 dintre spitale; patru dintre spitalele evaluate nu au laborator propriu, acesta fiind externalizat
• metodele de determinare a rezistentei bacteriene la antibiotice si normele de interpretare ale acestei rezistente sunt variabile si uneori neactualizate.
• dintre cele 11 spitale, un numar de sapte au putut asigura personal medical si auxiliar special dedicat pacientilor arsi, fara a putea asigura personal separat pentru fiecare grup de pacienti colonizati sau infectati cu un anumit microorganism cu risc epidemiologic; insuficienta personalului a fost principalul motiv invocat pentru aceasta situatie
• toate spitalele au beneficiat de cantitatile necesare si suficiente de dezinfectanti pentru a asigura dezinfectia suprafetelor.
Din coroborarea raspunsurilor la chestionar cu discutiile purtate cu reprezentantii spitalelor au mai rezultat urmatoarele:
1. Nu toate spitalele au capacitatea de a realiza autocontrolul privind circulatia germenilor in spital
2. Dotarea actuala a unor laboratoare si/sau externalizarea lor nu permite in fiecare spital o activitate eficienta de control al infectiilor (in special diagnosticul etiologic al infectiilor si identificarea colonizarilor cu germeni cu risc epidemiologic major) sau de monitorizare a terapiei antibiotice.
3. Nu exista o abordare unitara, bazata pe protocoale in cateva activitati sensibile: screeningul, izolarea pacientilor, curatenia/dezinfectia in functie de zona de risc. Desi exista o multitudine de protocoale, acestea nu sunt uneori cunoscute sau respectate, complianta personalului fiind scazuta, ceea ce atesta o nevoie de instruire temeinica, in functie de specificul unitatii sanitare si axata pe problemele majore ale momentului, de exemplu antibioticoterapie si rezistenta microbiana, consum de antibiotice, identificarea numarului real de infectii nosocomiale din unitate.
4. Serviciul de Prevenire si Control al infectiilor nosocomiale din cadrul spitalelor are capacitate variabila de a implementa recomandarile pe care le face, de multe ori considerentele de natura economica fiind invocate de management ca obstacole
5. Lipseste din spitale personalul specializat necesar controlului si prevenirii infectiilor nosocomiale sau este insuficient (medic microbiolog, medic epidemiolog, medic infectionist), iar personalul de ingrijire dedicat (pentru 1-2 pacienti critici) este mai mult decat insuficient ceea ce determina ca riscul de infectie sa creasca.
Ce s-a intamplat cu pacientii din Colectiv infectati in spitale
"In cazul ranitilor din incendiul din data de 30 octombrie 2015, infectiile nosocomiale au fost prezente la unii dintre pacienti. In majoritatea cazurilor, tratamentul adecvat al infectiilor nosocomiale a determinat o evolutie favorabila. Cele mai multe decese au fost inregistrate in cazul pacientilor cu leziuni pulmonare grave care cresc riscul de mortalitate de 8 - 10 ori", se arata in comunicatul remis de Ministerul Sanatatii.
Ce isi propune sa faca Ministerul Sanatatii pentru a rezolva problemele
"Pe termen scurt, se impune infiintarea unui grup de monitorizare si evaluare a activitatilor destinate controlului si prevenirii IN si a rezistentei la antibiotice, care sa evalueze activitatile desfasurate in cadrul programului national de suraveghere si control a IN derulat de MS si care aduce modificari si completari in derularea programului pentru anul 2016.
De asemenea, o proritate o va constitui implementarea unor masuri care sa incurajeze diagnosticarea si raportarea corecta si in timp util a infectiior nosocomiale, in vederea instituirii masurilor de prevenire si control a acestora.
Pe termen mediu, se are in vedere reinfiintarea specialitatii de microbiologie medicala, adoptarea curriculei si a documentatiei necesare formarii de specialisti in domeniu si stimularea angajarii de medici infectionisti si epidemiologi in spitale de urgenta si constituirea echipei complexe pentru controlul infectiilor (microbiolog, epidemiolog, infectionist)", se mai arata in comunicat.
