Ursul a ajuns ”țap ispășitor” în România. Cine poartă răspunderea pentru atacurile acestui animal. Filmări în exclusivitate
Ce e de făcut cu urșii? În această vară, o tânără a fost ucisă de urs pe un traseu turistic, iar urșii au apărut tot mai des și în tot mai multe localități. Urmarea: Parlamentul a modificat legea.
Se pot ucide aproape 500 de urși anual, iar autoritățile ne asigură că vor fi eliminate doar animalele care amenință viața oamenilor. Asociațiile de protecția animalelor acuză că legea maschează o vânătoare de trofee.
Numărul urșilor trebuie redus, susțin vânătorii. În furtuna de poziții, este tot mai greu să aflăm cine poartă răspunderea pentru atacurile ursului, făcut țap ispășitor.
O anchetă cu filmări în exclusivitate, semnată Rareș Năstase, și care conține și imagini cu impact emoțional.
România este leagănul bogățiilor naturale, un stat cu multe resurse, pentru care ne invidiază o lume întreagă. Printre ele, fauna cinegetică, una care ne plasează în topul țărilor europene cu asemenea bogății naturale - încă păstrăm o mare diversitate de animale și păsări, pe care alte popoare nu le mai au deloc, sau doar în număr foarte mic.
În vârful piramidei trofice se află ursul brun, despre care se spune că am avea peste 40% din efectivele Uniunii Europene. Codrii Carpaților românești și cadrul natural submontan de la noi au fost și sunt casă primitoare pentru acest animal sălbatic impresionant. Un omnivor cu o capacitate deosebită de adaptare la mediu, ajutat de faptul că nu are niciun dușman natural, dar și de faptul că de 8 ani este specie protejată, în România. Dar ursul brun protejat, și-a modificat în timp comportamentul.
În unele locuri ursul s-a...urbanizat și nu de puține ori, cu urmări tragice.
Teoretic, statul român trebuie să asigure un management al ursului brun, practic e haos total în gestionarea situației. Autoritățile noastre nu știu, la acest moment, câți urși avem, doar fac presupuneri. Au comandat un studiu, pe bani frumoși, întocmit în prezent de către un institut național, tot de stat, ale cărui rezultate întârzie să apară. Așadar, oficial, habar nu avem câți urși avem și mergem pe speculații.
Mircea Fechet, ministrul Mediului: ”Nu am colectat probe de la toți urșii, vom afla în octombrie cifre preliminare. Și dacă o să avem 3.000 sau 8.000, acela e un număr minim”.
E o harababură care generează nu doar confuzie, ci și o permanentă gâlceavă între două tabere. De o parte sunt ONG-urile care apără ursul. De cealaltă sunt gestionarii fondurilor de vânătoare, care de la interdicția din 2016 au cerut permanent reluarea cotelor de împușcare a acestor mamifere.
Neoficial, avem între 6.000 și 8.000 de urși pe teritoriul țării - asta susțin asociațiile de protecția mediului. Gestionarii fondurilor de vănătoare, în schimb, raportează aproape 13.000 de exemplare. În ultimii 20 de ani, în România, 26 de oameni au fost ucişi de urşi, în diverse împrejurări şi aproape 300 de persoane au fost atacate și desfigurate.
Dar au fost omorâți și aproape 1500 de urși, prin intervenții autorizate, ucideri accidentale sau braconaj. Pe 9 iulie 2024 a murit a 27-a persoană - o tânără atacată de urs în Bucegi, pe traseul montan Jepii Mici.
Tragedia a survenit într-un loc intens frecventat de turiști, și pe care anterior nu mai existaseră astfel de incidente.
Gabriel Păun – președinte Agent Green: ”Fiecare tragedie este folosită drept pretext pentru a relua vînătoarea de trofee.”
Un caz care a șocat prin violența cu care animalul a acționat.
Sergiu Frusinoiu, salvamontist coordonator: ”Avea comportamentul unui prădător care își apără prada. Cum se apără leul de hiene, ceva de genul ăsta era. ”
În ultima perioadă au mai fost cazuri în care turiștii au povestit întâlnirile cu ursul, pe munte.
Dan Matei, avocat și vânător: ”Înainte, ursul fugea dacă te auzea, acum contact direct. Când nu îți e frică de ceva nu te mai comporți ca atare...”
Acesta a fost momentul în care autoritățile statului au decis reluarea vânătorii, după 8 ani de pauză. O nouă legislație, adoptată în urgență, permite uciderea anual a 426 de urși într-o cotă de prevenție și alți 50, prin cotă de intervenție. Teoretic, guvernanții au anunțat că scopul legii noi, care permite vânătoarea, este eliminarea tuturor animelor problemă. Adică cei care atacă oameni sau vin des și fac pagube în zonele locuite. Însă textul actului normativ nu pomenește nimic despre urși problemă.
Cristian Papp este coordonoator al programelor care vizează speciile sălbatice, din partea WWF România, fiind și lector la Universitatea din Cluj Napoca, unde predă managementul ariilor protejate.
Cristian Papp, WWF România: ”Da, va fi legal să se vâneze exemplarele mari, nu vor dori exemplarele mici, care ajung în localități. Sigur trebuie să vedem la ce anume ne raportăm noi nu știm câți urși avem în România momentul de față. Legea, din păcate, nu vine și cu aceste. Nu știu criterii sau principii care ar trebui folosite, astfel încât să ne asigurăm că sunt extrase exemplare problematice”.
Legea care permite vânătoarea prevede și o limită maximă de dimensiune, pentru exemplarele ce pot fi ucise, și astfel acceptă implicit eliminarea unor animale impunătoare, de sute de kilograme
Mircea Fechet, ministrul Mediului: ”În niciun caz nu ne-am gândit la trofee.”
Vestea că se reia vânătoarea în România s-a răspândit rapid pe rețelele de socializare și pe site-urile dedicate vânătorilor din toată lumea, unde au și apărut ofertele pentru partide organizate la noi.
Intermediari din străinătate promovează pachete de câteva nopți, pentru 3 până la 7 vânători, care să ucidă urs brun. Iată o ofertă în care o agenție spune că are pachete pentru urs brun în alte 2 țări din Europa, însă România e de fapt leagănul exemplarelor maiestuoase.
Am rugat un colaborator din America să înregistreze o convorbire cu intermediarii, care promit o partidă de nota 10, cu trofee mari: ”Împușcăm doar urși medalie de aur, adică la 400 de CIC, un urs așa ajunge la 300 de kilograme. Am organizat astfel de partide în România, ursul din poză are peste 500 CIC. ”
Cristian Papp, WWF România: ”Va fi cel mai probabil, o presiune pe exemplarele mari pe masculii mari care nu se apropie de localități.”
Directiva Europeană pentru Habitate nu permite vânătoarea doar pentru plăcerea de a ucide. Articolul 12 precizează că se interzice "orice formă de capturare sau ucidere deliberată a specimenelor". De asemenea, statele Uniunii trebuie sa "instituie un sistem de control al capturii și uciderii accidentale a animalelor." Așadar, apare termenul de omorâre accidentală, nu deliberată.
Articolul 16 permite derogări, ursul brun poate fi omorât în 3 cazuri - pentru a proteja fauna și flora sălbatică, pentru a evita daunele grave asupra recoltelor, efectivelor de animale, pădurilor, ori exploatațiilor piscicole, și nu în ultimul rând, în folosul sănătății și siguranței publice.
Mircea Tudoran este președintele unei asociații de vănătoare care gestionează 3 fonduri vecine, pe Valea Gurghiului, în județul Mureș. Spune că țara noastră se încadrează perfect la toate cele 3 derogări. Adică suprapopularea cu urși afectează și efectivele altor specii, cum ar fi căprioara, dar provoacă și pagube materiale plus vătămări corporale și pierderi de vieți omenești.
Mircea Tudoran, președinte asociație de vânătoare: ”Atâta timp cât trecem de efectivul optim, orice specie vânat de vânat dăunătoare, URSUL în cazul nostru, dacă trece peste efectiv om prin începem cu culturile agricole pe care le strică livezile, începem cu animalele domestice, care sunt omorâte și sunt distruse și diminuate. Efectivul optim înseamnă un pahar de apă, dacă știm că efectivul optim, pe acel teritoriu este un pahar cu apă, dacă punem mai multă apă în paharul ăla de afară.”
Iar zonele colinare din nordul județului Mureș au fost de decenii căutate de vânători cu sânge albastru, din toată lumea.
Mircea Tudoran, președinte asociație de vânătoare: ”Sunt foarte mulți oameni interesați dacă e legal să împuști ursul, sunt intermediari. Zonei I se mai spune Valea Regilor. Aici venea regele Carol, Ferdinand, Prințul Sturza venea aici, au venit cei mai mari regi din Europa.”
Leonard Berezcky este președintele unei asociații din judetul Harghita, unde gestionează un orfelinat de reabilitare pentru ursuleți orfani sau abandonati, pe care apoi îi eliberează în natură. Este expert în carnivore mari și a contribuit activ la activitatile de cercetare a urșilor de la noi, până în 2016, și a participat în Statele Unite la stagii de pregătire în comportamentul urșilor.
Afirmă că legea nouă permite, în mod ciudat, uciderea unor exemplare de peste 400 de CIC, o unitate vânătorească: ”Eu as coborî limita aceea, sub 300 de puncta CIC.”
În ofertele de pe internet, pasionații de vânătoare trebuie să plătească între 6500 până la 8500 sau chiar 10.000 de euro pentru fiecare exemplar ucis. Din cei 426 de urși ce pot fi omorâți anul acesta pentru prevenție, noua legislație alocă fiecărui fond de vânătoare cote de la 1 animal până la cel mult 4.
Adrian Titianu e inginer la Romsilva Bacău și are în gestiune mai multe fonduri din județ, care aparțin statului, unde are cotă pentru a ucide urși.
Adrian Titianu, inginer Romsilva Bacău: ”Prevenția înseamnă că eu trebuie să scad numărul, ca tocmai să nu determine migrarea altor urși să iasă din pădure, să aibă suficient spațiu acolo unde trebuie să știe asta el. La prevenție intră, sigur. Eu trebuie să fac suficient spațiu în habitatul tipic de urs, ca să nu determine populația în expansiune să iasă din sat. Toată lumea încearcă să facă niște bani. Adică una e să am un urs cotă. Și una e să am 5. În momentul când am 5 cotă, împuști și mai mare și mai mic, dar când am unul încerc să valorific la maxim ăla și atunci toată lumea acuma într-o primă fază cu un urs îl va duce cât mai mult spre ăia 400 de puncte.”
Vânătorii spun că nu vor să împuște urși problematici. Spun că nu sunt în curtea lor, dacă intră în localități.
Adrian Titianu, inginer Romsilva Bacău: ”N-ai niciun interes să nu-l valorifici, de ce să nu-l valorifici când, în sfârșit, după din 2016 până acum, după câți după 7 ani 8 ani, încercăm să revenim la normalitate, adică e normal să faci normal.”
Adrian Titianu, inginer Romsilva Bacău: ”În momentul când am unul sau 2 sau 3 urși pe care pot să-i valorific cu un vânător. Automat iar capăt resursă, să pun mâncare pentru restul urșilor, să-i țin în pădure, să dau motorină la un paznic, să patruleze și mai mult decât o făcea înainte.”
Un alt specialist în carnivore mari, Mihai Pop, care este și angajat la Agenția pentru Protecția mediului, atrage atenția că se mai poate ivi o situație neluată în calcul de legiuitor – să fie depășită cota de ucidere, adică vânătorii împrăștiați într-un fond să ucidă mai mult decât e permis, prin cota stabilită.
Mihai Pop, specialist carnivore mari: ”De exemplu, în Alaska sau în America există un sistem în care toată lumea cînd împușcă anunță imediat, online. Și cei de la stat spun gata, s-a atins cota nu mai e voie la împușcare. La noi nu e așa, la noi se raportează la 7 zile la Agenția de Mediu pe județ și apoi la București în termen de 30 de zile, în perioada asta cota se poate dubla. ”
Trebuie spus că alte țări europene au găsit totuși portițele pentru a organiza anual vânătoare la urs brun.
Slovenia, Croația, Slovacia, dar și Finlanda sau Suedia sunt vizitate de vânători care plătesc să omoare urs brun și totul e legal și la vedere.
Butyka Zsolt, primar Băile Tușnad: ”A venit un domn din Finlanda, spune ca ei au undeva la 4500 de ursi, și in fiecare an au cota 450, indiferent că sunt probleme sau nu.”
Cristian Papp: ”Acolo împușcă 80% animale cu probleme, și 50% masculi, 50% femele, plus că ei fac o evaluarea a eficienței acțiunilor, ceea ce la noi nu se face deloc.”
Leonardo Berezcky, expert în carnivore mari: ”De o parte ai un om frustrat, care nu poate să vâneze și vine cu multe argumente pe care nu le cunoaște, și de cealaltă parte ai oameni, nu știu dacă frustrați, dar care nu vor să conceapă că există pe lumea asta și vânători domnule, vânătoarea e de când lumea. Dacă aceste extremități s-ar pune la mijloc și ar colabora, pentru un management cu cap, s-ar putea face o gospodărire. ”
Cristian Papp: ”Vânătoarea poate fi o soluție, dar nu unica soluție.”
Cât timp vânătorii vor bani pe urșii pe care îi pot ucide, iar mai nou au și norme care le permit asta, cât timp autoritățile locale nu își asumă să eutanasieze urșii intruzivi, iar guvernanții nu fac legi clare, cu prevederi stricte, referitor la animalele care fac probleme, atacurile și pericolul vor persista.
