Ads by INTERNET PROTV
ultimele stiri
«
»

"Cartele pre-pay din Romania, folosite in pregatirea unor atentate". Ciolos, despre riscul unui atac terorist la noi in tara

Embed:

In editia din 27 martie a emisiunii “Dupa 20 de ani”, premierul Dacian Ciolos vorbeste despre amenintarile la adresa tarii noastre – atat cele teroriste, cat si cele tinand de buget si de natalitate.

Prim-ministrul Romaniei, Dacian Ciolos, este invitatul lui Cristian Leonte in editia de duminica, 27 martie, a emisiunii “Dupa 20 de ani”.

Principalele subiecte:
-► Cartele pre-pay din Romania, folosite in pregatirea unor atentate
-► De ce se opune Romania cotelor obligatorii de refugiati
-► Ce masuri se vor lua in cazul Colectiv
-► Cand va functiona sectia de arsi de la Floreasca
-► " Cumintenia Pamantului": ce se intampla daca nu se aduna suma
-► Plagiatele si ministrul Internelor
-► In ce conditii vor creste salariile medicilor
-► "Cumintenia Pamantului": ce se intampla daca nu se aduna suma
 

Se incheie o saptamana marcata, din pacate, de atentatele de la Bruxelles. Ati declarat deja ca nu exista amenintari teroriste de moment la adresa Romaniei. In viitor va asteptati ca astfel de atacuri sa se petreaca in Romania?
Sigur, nu trebuie sa ne ascundem dupa deget, riscul exista. Suntem in UE, participam activ la lupta impotriva terorismului, deci potential riscul exista. Insa, asa cum stau lucrurile acum, ele sunt tinute sub control, autoritatile isi fac treaba eficient. Din discutiile pe care le-am avut in aceasta saptamana cu autoritatile responsabile, inteleg ca lucrurile sunt tinute sub control. Dar, sigur, vigilenta este foarte mare.

Cartele pre-pay din Romania, folosite in pregatirea unor atentate

Serviciile de informatii cer mai multa autoritate in acest moment?
Serviciile cer instrumente care sa le permita sa monitorizeze in mod foarte atent situatia. Sunt lucruri care au fost puse la un moment dat in dezbatere publica apropo de lupta impotriva terorismului, probabil vor reveni. Eu – si cei din servicii stiu - sunt foarte atent si la drepturile cetatenesti, transparenta este un principiu pe care Guvernul l-a aplicat, dar cred ca, respectand aceste principii de transparenta, sunt cateva lucruri pe care trebuie sa le punem in dezbatere si sa vedem unde punem cursorul pentru a nu impiedica serviciile sa-si faca treaba corect fara sa facem excese si exagerari privind drepturile cetatenesti.

V-au spus serviciile ca instrumentele pe care le au acum sunt insuficiente?
Da, ei se plang – stiti discutia veche apropo de cartelele pre-pay, de exemplu. Inteleg ca Romania e una din putinele tari din UE care vinde cartele pre-pay fara un control de identitate. Inteleg ca au fost chiar folosite cartele pre-pay din Romania in pregatirea unor atentate in alta parte in UE tocmai pentru ca exista aceasta flexibilitate in Romania. Sunt cateva lucruri care vor fi puse in discutie in perioada urmatoare. Ministrii Justitiei si Internelor vor veni cu o nota in Guvern cu aceste elemente si vor fi supuse dezbaterii publice. Nu vreau sa anticipez. Sa nu aiba cineva impresia ca vrem sa facem ceva pe ascuns, eu cred ca e important sa discutam de lucrurile acestea pragmatic, riguros, si sa invatam sa punem cursorul unde trebuie, sa nu exageram nici intr-o parte, nici in alta.

Care credeti ca vor fi consecintele acestor atacuri in inima Europei asupra Romaniei?
Asupra Romaniei sunt consecintele pe care le vedem in UE: o crestere a starii de teama, de incertitudine, care presupune raspunsuri coordonate, ceea ce nu-i usor. Pentru ca toata discutia in jurul migratiei a intarit disensiunile intre statele membre, si de asta spuneam si la Ambasada Belgiei - UE se afla intr-un moment dificil, de rascruce, pentru ca avem nevoie de incredere si la nivelul leadership-ului politic, avem nevoie de incredere si intre statele membre, pentru ca riscul de disolutie este mare si putem plati un pret foarte ridicat: o dezmembrare a Uniunii Europene inseamna sa ne intoarcem inainte de 2005, cu control la frontiere, cu costuri mult mai mari pentru dreptul la circulatie libera, cu dreptul la munca in UE, cu investitiile, costuri mult mai mari pentru dezvoltarea economica, costuri mult mai mari pentru protectie si asa mai departe. Ca sa nu mai vorbim de lupta impotriva terorismului unde, in mod normal, daca suntem mai multi suntem mai puternici.

Exista si aceste comentarii cum ca inima Europei se va inchide – se va forma o mini-Europa iar Romania va fi lasata cumva pe dinafara.
Aceste discutii sunt vechi. Din momentul in care se vorbea de largirea UE de la 12 la 15 aceste discutii exista, discutii in sensul de a intari si de a redefini structura institutionala europeana pentru o Uniune mai eficienta. Pentru ca vedem, dupa acest val masiv de extindere de la 15 la 28 s-a schimbat complet configuratia Uniunii, institutiile nu mai sunt complet adaptate. Deci o astfel de dezbatere va trebui sa aiba loc. O astfel de dezbatere era pregatita deja dupa extinderea cu Romania si Bulgaria, insa a venit criza, care a obligat institutiile europene sa vina cu raspunsuri imediate la probleme punctuale si a amanat aceasta dezbatere care la un moment dat va trebui sa aiba loc, apropo si de Brexit, si de altele. Acum aceasta dezbatere e acutizata si de criza migratiei, de lupta impotriva terorismului.

De ce se opune Romania cotelor obligatorii de refugiati

In problema migratiei, simtiti ca s-a schimbat la nivel european perceptia asupra deciziei de a primi migranti?
Da, cred ca chiar si cei care erau foarte deschisi sunt mult mai circumspecti – Germania si tarile nordice in general. Au avut o anumita deschidere pornind de la principiile de solidaritate, dar s-a inteles, cred eu, poate in al 12-lea ceas, ca fara un control al migratiei ilegale nu putem vorbi de solidaritate. Solidaritatea o intelegem si noi, in Europa de est, unde multe tari au fost impotriva cotelor obligatorii. O intelegem, dar e nevoie de un control al acestui proces si de asta si noi am insistat pe un control al frontierelor externe ale UE si abia dupa aceea sa vorbim despre cum aplicam aceste principii ale solidaritatii pentru azilanti, pentru migrantii legali, sa definim niste criterii si niste procese. Altfel ajungem azi.

Polonia a reactionat, a zis ca nu mai doreste niciun fel de cota de imigranti. Pozitia Romaniei se schimba in aceasta problema?
Pozitia Romaniei a fost clara de la inceput: ne-am opus cotelor obligatorii, dar am spus ca solutia trebuie gasita la nivel de dialog. Una e sa ai o pozitie ferma si sa fii deschis dialogului si alta e sa te izolezi, sa vii cu un nu si apoi sa te izolezi. Eu as vrea ca Romania sa fie si parte a procesului decizional, pentru ca atunci cand te izolezi, vii cu un nu, nu mai faci parte din grupul care ia decizii. Eu as vrea ca Romania, incet-incet sa intre in acest proces decizional pro-activ, pentru ca vorbeati de acele cercuri concentrice europene.

Si ce vom face? Se ridica garduri la granitele Romaniei, Bulgaria si Grecia fac manevre militare la granitele lor. Romania ce face.
Romania nu a fost pana acum si nu cred ca foarte curand va ajunge parte a unor culoare de migratie ilegala. Si noi avem o abordare si suntem pregatiti in caz de nevoie sa ne protejam frontierele, a fost unul din primele lucruri pe le-am cerut Ministerului de Interne cand ne-am instalat ca Guvern. Dar militam ca migratia ilegala sa fie tinuta sub control nu la frontiera Romaniei, ci la frontiera Greciei.

Dacian Ciolos la dupa 20 de ani

Cum? Exista un plan specific, sa ridicam un gard?
Pana la gard, exista anumite masuri pe care autoritatile MAI le au pentru a supraveghea fluxurile migratorii. In pregatirea pentru aderarea la Schengen, Romania a facut multe investitii in acesti ultimi ani pentru protectia la frontiera si avem unul dintre cele mai moderne sisteme, nu pentru ca suntem mai buni decat altii, ci pentru ca am facut investitii in ultima perioada in dispozitive pe care alte state membre ale UE nu le au.

Ce masuri se vor lua in cazul Colectiv

Tot saptamana aceasta corpul de control a dat publicitatii raportul Colectiv, concluziile arata ca actiunea integrata, coordonarea interventiei nu a existat. Daca in seara asta apare o situatie similara, deznodamantul e similar?
Nu. Niste concluzii s-au tras, pentru ca imediat dupa instalarea Guvernului am cerut nu doar acest raport, dar am cerut MAI, IGSU, DSU, sa-si faca propria analiza si am avut o analiza preliminara de la ISU si sunt niste masuri care s-au luat acolo inclusiv la nivel de management. Sunt niste schimbari legislative in curs de pregatire. Am acum si raportul corpului de control, am cerut corpului de control ca impreuna cu conducerea IGSU si cu Ministerul Sanatatii sa incruciseze analizele pe care le au pentru ca vreau ca in maxim o saptamana sa am o intalnire cu conducerile celor 2 ministere si cu corpul de control pe acest subiect si sa tragem invatamintele structurale, pentru ca masurile imediate au fost luate. Sunt proceduri lipsa, nu e clara responsabilitatea, sunt, inteleg, probleme legate inclusiv de dotari la ISU, modul in care e repartizata resursa umana. Sunt mai multe lucruri care vreau sa fie puse pe masa, inclusiv modul in care se exercita managementul intre IGSU si DSU. Am impresia ca acolo sunt anumite suprapuneri si lucruri care nu sunt clare, cel putin din informatiile pe care le am.

Departamentul pentru Situatii de Urgenta va fi pastrat in aceeasi structura a Ministerului de Interne?
O sa vedem, nu sunt sigur daca va fi pastrat in aceeasi forma. Daca va fi pastrat, va trebui sa aiba o identificare mult mai clara ca pana acum a responsabilitatilor in raport cu Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta si alte institutii care trebuie mobilizate in astfel de situatii. Va dau un exemplu, si reiese din raportul corpului de control: in 20 si ceva de minute dupa ce a fost anuntat incendiul la Colectiv, s-au succedat la comanda operatiunilor 5 sau 6 pozitii ierarhice diferite. Nu cred ca in felul acest putem vorbi despre eficienta in comanda si in luarea deciziilor. Nu poti la fiecare 5 minute sa vina un nou sef ierarhic superior care sa preia comanda si de fiecare data trebuie dat raportul. Sunt cateva lucruri care trebuie foarte clar precizate la nivel de proceduri, la nivel de asumare a raspunderii.

Ati pomenit de cateva ori de management. Domnul Raed Arafat va mai coordona ISU, DSU?
Haideti sa vedem cand o sa avem discutia asta de ansamblu. Eu si domnului Arafat i-am cerut propria analiza, am avut o discutie telefonica cu dansul, era in Republica Moldova, am vrut sa ma asigur ca acest schimb de informatii se face pentru a veni cu punct de vedere coordonate si sa putem avea o discutie asezata. Asta ma intereseaza pe mine, nu atat o persoana sau alta. O persoana sau mai multe persoane, vom vedea analiza pe care o vom face, dar eu am spus de la inceput ca nu ma interseaza sa tai capete doar de dragul de a satisface pe cineva. Eu vreau sa se schimbe acolo profund niste lucruri si daca asta presupune si schimbari de management, voi face si asta. La niveluL IGSU au fost luate deja niste masuri, daca va fi cazul voi lua si in alta parte, la ministerul de Interne, si la ministerul Sanatatii, si in teritoriu. Lucrurile astea trebuie privite in ansamblu, nu doar emotional, legate de o persoana sau alta.

Daca se intampla un dezastru de proportii similare, deznodamantul va fi similar?
Cred ca deja sunt cateva lucruri care s-au imbunatatit. S-au tras concluzii dupa ceea ce s-a intamplat acolo, dar sunt lucruri care presupun o modificare de legislatie, o redefinire de responsabilitati, care inca nu s-au facut, urmeaza sa se faca.

Cand va functiona sectia de arsi de la Floreasca

A cui e responsabilitatea, de exemplu, pentru ca nu functioneaza sectia de arsi de la Floreasca nici in momentul acesta?
Cred ca a fost un fel de delasare, nu s-au dus lucrurile pana la capat. S-a finalizat investitia, dar nu au fost, din cate am inteles, suficienti medici pregatiti, sau nu au fost medici, datorita si nivelului de salarizare, si responsabilitatilor. Acolo a fost o problema de preluare a acelei sectii de o echipa de medici. In momentul de fata avem cativa medici care sunt la un training in strainatate, urmeaza sa vina si sa deschidem incet-incet acea sectie. Dar inca o data, cand facem astfel de investitii, de multe ori nu integram intr-un concept – facem investitia si ne-am spalat pe maini si o lasam mai incolo. Si asta nu doar in sistemul medical, am vazut asta si in infrastructura rutiera, si in alte domenii.

Dacian Ciolos la dupa 20 de ani

Cand credeti ca va functiona aceasta sectie de arsi?
Eu am inteles ca in cateva saptamani, am discutat si cu ministrul Sanatatii, in cateva saptamani vom avea prima echipa de medici care va fi in masura sa preia aceasta sectie, cateva saloane, si sa inceapa sa functioneze.

Ati avut aceasta discutie cu MS, cu ISU, despre cum am putea face ca sistemul de urgenta sa functioneze. V-ati gandit cumva si la un exemplu din afara tarii noastre pe care sa-l copiem?
Nu, nu cred ca mai trebuie sa copiem modele, trebuie sa ne adaptam un sistem la nevoile noastre. Sa intelegm care sunt nevoile noastre, care e specificul actiunii la noi, si sa ne adaptam sistemul. Pentru ca, in interventia de urgenta, de exemplu la nivelul SMURD, noi chiar dam exemplu altor tari. Sistemul SMURD e copiat de alte tari, dar asta nu e suficient, e o piesa intr-un ansamblu mai larg care trebuie sa fie integrat la nivelul speficifului nostru, a modului in care suntem organizati, in care functioneaza administratia. Deci nu cred ca mai trebuie sa copiem, trebuie sa ne asumam propria noastra analiza.

In aceasta analiza e pomenit si Ministerul Sanatatii, spitale care nu au reusit sa comunice. Chiar ministrului Sanatatii i s-au reprosat deficiente de comunicare. Il pastrati in echipa?
Pai vedeti ca e acolo. Apropo de asta, ca sa incheiem acest subiect legat de remaniere: daca voi lua o decizie legata de remaniere o sa o fac la momentul respectiv, dupa o analiza aprofundata, fara lte discutii preliminare si zvonuri. Eu am nevoie la Guvern de o echipa care sa lucreze, pentru ca nu e o coalitie de partide care sa isi trimita oamenii, e o echipa pe care am format-o eu – cu sprijin politic – dar in alegerea echipei nu mi-a impus nimeni niciun om. Si atunci cand am considerat ca un om nu e potrivit, am luat decizia sa-l schimb.

Dar in cazul ministrului Sanatatii au existat presiuni politice sa-l schimbati? A venit Liviu Dragnea sa va reproseze activitatea domnului Achimas-Cadariu?
Pai le-ati vazut public. Nu e cazul, eu si cu domnul Dragnea, si cu domnul Vasile Blaga, cu doamna Gorghiu, cu ceilalti lideri de partid am discutii directe. Nu avem nimic de ascuns, e nevoie de relatia aceasta, de un schimb de pareri. Eu sunt constient ca fara sustinerea Parlamentului, guvernul nu poate sa functioneze. Pe de alta parte, Guvernul e o institutie separata, care are niste repsonsabilitati, pe care si le asuma.

Cum functioneaza acest sprijin politic? Va intalniti des cu domnul Blaga, cu doamna Gorghiu?
Avem si intalniri directe, in care discutam anumite subiecte, ii tin la curent cu ce pregateste Guvernul, dansii imi atrag atentia cu anumite probleme pe care le vad.

Care e ultimul proiect despre care ati discutat?
Pai am discutat si urmeaza sa mai discutam despre legea salarizarii unitare, despre reforma administratiei, despre ce vrem sa facem in domeniul educatiei, apropo de povestea cu doctoratele, de programele de la MApN. Discutam si cu liderii celorlalte aprtide, am discutii telefonice destul de frecvente.

De la UNPR cu cine discutati zilele acestea?
Cu domnul Steriu.

Cu presedintele Klaus Iohannis cum decurge relatia?
Cu presedintele lucrurile decurg foarte bine, in sensul ca ne vedem saptamanal, doar atunci cand unul din noi e plecat, daca apar probleme urgente, ne auzim la telefon. Dar am stabilit acest obicei ca sa ne vedem saptamanal, chiar daca discutia dureaza doar 10-15 minute, poate sa dureze si mai mult de o ora, in functie de subiectele pe agenda. Schimbam informatii, schimbam opinii, mi se pare important ca si dansul sa fie la curent cu ceea ce vrem sa facem si sa am si informatii din partea dansului apropo de cum percepe anumite lucruri legat de ceea ce face Guvernul.

A avut reprosuri la adresa activitatii Guvernului?
Nu pot sa spun ca au fost reprosuri, au fost discutii de lucruri care trebuiau facute, apropo de criza cu bebelusii la Sanatate sau cu Ministerul Justitiei. Mi-a cerut informatii, pentru ca una e sa ai informatii doar din presa, care de multe ori sunt distorsionate sau prezentate secvential si alta e sa integrezi informatiile respective.

"Cumintenia Pamantului": ce se intampla daca nu se aduna suma

Ministerul Culturii s-a ocupat de “Cumintenia Pamantului” si e neclar: Guvernul a spus de la inceput ca are toti banii sau a precizat ca are doar jumatate din suma si restul va fi adunat din cheta publica?
Detaliile o sa vi le dea domnul ministru, s-a consultat pe etapele principale, cand am decis sa mergem la negocieri. Inainte de a relansa negocierile i-am cerut sa clarifice fara echivoc situatia juridica a operei de arta, a dreptului clar al proprietarilor. Eu stiu ca s-a negociat suma si s-a ajuns la 11 milioane, i-am cerut sa vina cu un precontract, ca sa avem cateva lucruri foarte precise legate si de termenul pana la care sa platim suma respectiva.

Proprietarii vorbeau de 2 saptamani?
Haideti sa vedem dupa discutii, nu la televizor se fac negocierile, ci direct. Echipa de negociere din partea Ministerului Culturii a avut discutii directe cu proprietarele, eu as vrea sa asteptam finalizarea acestor discutii si apoi sa discutam restul.

Unul dintre reprosurile din partea publicului a fost ca s-ar putea recupera sumele de la cei cu sentinte definitive ca sa facem rost de bani pentru Cumintenie. In dosarul Microsoft sunt exact 11 milioane.
Haideti sa fim clari, si cei 5 milioane de euro tot banii cetatenilor sunt. Cei 6 milioane care ar veni in plus tot de la cetateni vin. Cred ca e important acest mesaj, ca e o achizitie asumata de statul roman si de poporul roman. Am vazut toate discutiile ‘de ce sa dam atatia bani pe o piatra’. Nu e vorba de o piatra, e o opera-cheie in viata artistica a lui Brancusi, e un unicat, nu a mai incercat alte versiuni. A realizat-o la un moment cheie, dupa ce a iesit din experienta cu Rodin si a inceput sa mearga spre esenta formelor, e o valoare simbolica, nu doar pentru ca e anul Brancusi, ci si pentru ca sunt putine opere de arta ale lui Brancusi ramase in tara. Sigur ca ea oricum ramane in tara, fiind in patrimoniul national nu poate iesi. Dar cred ca una e sa fie la dispozitia statului, pusa intr-un muzeu, si alta e sa intre in sectorul privat. Faptul ca lansam aceasta subscriptie, o facem pentru ca am vrea sa ne asumam impreuna, statul impreuna cu societatea civila.

Si principala nelamurire: daca din subscriptie publica nu se acopera suma, ce se intampla?
Daca nu se aduna suma, inseamna ca impreuna am decis sa renuntam la aceasta opera.

Si vom inapoia lucrarea proprietarilor?
Lucrarea e a proprietarilor, pana in momentul in care e platita. Ea e in momentul de fata la Muzeul Cotroceni, dar juridic e in proprietate privata. Va exista un precontract inainte de a lansa subscriptia publica, cu conditia foarte clara de achizitie. Va exista un document public pe care l-am cerut domnului ministru cu istoricul lucrarii, inclusiv juridic, o transparenta totala, ca sa eliminam orice suspiciune legata de alte interese. Vor exista foarte clar conditiile in care s-a negociat intre comisia de la Ministerul Culturii si proprietari. Deci cei care vor participa la subscriptia publica vor avea aceleasi informatii pe care le are si statul in momentul de fata legat de lucrare si va fi un parteneriat intre Guvern si cetateni care vor dori sa participe la sbscriptie. Daca o vom achizitiona, o vom achizitiona in acest parteneriat.

Plagiatele si ministrul Internelor

Ati pomenit despre un plan de rezolvare a plagiatelor. In Guvern stati la aceeasi masa cu domnul Petre Toba, care e acuzat de plagiat in lucrarea sa de doctorat. Vi se pare in regula? Veniti dupa un moment – Colectiv – in care integritatea era una din revendicarile celor care au iesit in strada?
Absolut, si ramane in continuare un principiu important pentru mine. Nu pot spune ca sunt confortabil cu aceste acuzatii. Am avut o discutie si cu domnul ministru Toba. Pe de alta parte, nu cred ca e cazul sa iau decizii eu, unilateral, atata timp cat niste lucruri nu sunt dovedite. Unii spun - de ce nu am facut aceasta analiza formal mai devreme. Pentru ca dispozitivul de analiza a plagiatelor a fost el insusi contestat si ni s-a cerut sa-l modificam si sa-l facem mult mai clar. Exista inainte de instalarea acestui Guvern un dispozitiv separat pentru demnitarii doctori. Nu mi se pare normal si nici ministrului Curaj nu i s-a parut normal sa avem 2 dispozitive separate. Existau neclaritati legate de rolul CNATDCU, acel consiliu national al acreditarii diplomelor, rolul consiliului de etica, ministrului, universitatilor. Am vrut sa clarificam toate aceste lucruri, domnul ministru a vrut sa vina cu un dispozitiv mai aprofundat prin care sa deplasam responsabilitatea spre universitati, i-am cerut in ultima instanta sa avem un dispozitiv intermediar, pentru ca, din pacate, nu toate universitatile dovedesc destula credibilitate in momentul de fata pentru a-si face propria analiza.

Si a retrage, eventual, titlurile de doctorat.
Exact, tocmai de asta avem acum un sistem in care e si o responsabilitate a universitatilor, dar daca ea nu e asumata, exista o structura la nivel central care va face aceasta analiza. Avem acum dispozitivul, in terme de maxim 60 de zile si minim 45 de zile, odata ce o contestatie e depusa la CNATDCU, ea trebuie sa aiba un raspuns.

In ianuarie ar fi trebuit sa fie functional, ministrul Educatiei si-a asumat acest termen. Suntem in aprilie.
Pai au fost discutii pe modificarile de legislatie necesare sau nu. In prima faza, ministerul a venit cu propuneri de modificari mai aprofundate, care riscau sa complice mult lucrurile. Am vrut sa avem raspunsuri in cursul acestui mandat si sa nu incep un proces pe care sa nu-l finalizez.

Pana la urma, de ce nu sunt recuperati banii din hotararile judecatoresti definitive?
Pentru ca nu exista dispozitivul de recuperare. El a fost creat printr-o lege, nu a fost populat cu oameni, nu i s-a asigurat finantarea. Acea agentie care trebuie sa se ocupe de aceasta recuperare nu a fost functionala cand noi am preluat guvernarea.

O faceti functionala? Cand incepe sa functioneze?
Da, o facem functionala. E un angajament al doamnei ministru. Daca tin bine minte, asumarea dansei e ca in iunie cel tarziu sa fie functionala si sa inceapa sa recupereze sumele. Se recupereaza deja anumite sume, dar pentru cazuri mai complexe e nevoie de oamenii respectivi, de o anumita dotare, de locul unde sa depozitezi anumite bunuri inainte de a le comercializa si asa mai departe.

Cresterea economica a Romaniei e admirata in UE. Cei care o critica arata cu degetul spre consum. INS tocmai a publica date care arata ca in industrie, comenzile au scazut.
Asa e, consum, si din pacate consum care risca sa creasca pe baza importurilor si mai putin a productiei interne.

De unde va veni cresterea economica in acest an?
Cred eu ca va putea sa vina din investitii, atat din sectorul privat, pentru ca masurile de relaxare fiscala care au fost luate ar trebui sa aiba exact acest obiectiv, de a incuraja investirea banilor care au fost lasati in sectorul privat si care nu mai vin la bugetul de stat. Vad semnale din acest punct de vedere din discutiile pe care le am cu mediul privat. Vad ca cresc si investiiile care vin din exterior, avem exemplul cu Ford, avem discutii cu Ford de catea luni de zile, i-am convins si s-au convins ca e un lucru bun sa-si continue investitia aici.

Dar tot nu vor ajunge la 300.000 de masini pe an, cum s-au angajat in contractul initial.
Haideti sa nu ne grabim sa facem afirmatii pesimiste, lucrurile merg etapa cu etapa. Ei au asteptari legate de infrastructura, sunt niste lucruri care merg intr-o anumita directie si sper eu sa mentinem si sa acceleram acest trend. Si din discutiile pe care le-am avut, si din vizita in Germania, in Olanda, cativa ministri au participat la un forum la Londra cu investitori straini, interesul pentru a veni in Romania e mare. Intrebarile care se pun sunt ‘cand va reformati administratia, cand reduceti birocratia, daca continuati lupta impotriva coruptiei, daca ne asigurati de o stabilitate bugetara si de predictibilitate in elaborarea legislatiei si implementarea ei’.

In ce conditii vor creste salariile medicilor

Salariile medicilor vor creste anul acesta, da sau nu?
Daca va exista o marja cand vom analiza rectificarea bugetara, n-o sa ma impotrivesc, pentru ca exista nevoia aceast. Am avut o discutie cu domnul ministru al Sanatatii, dansul mi-a spus ca are intentia sa vina cu aceasta propunere, e devreme sa dau un raspuns. Limitele bugetului le cunoastem, nu putem sa trecem peste aceste limite, in limitele acestui buget vom gasi posibilitati.

Despre ce procent de majorare a salariilor este vorba?
Lucrurile astea le vom discuta in momentul in care vom vedea care este marja pe care o avem. Ce marja bugetara avem, vedem cum o folosim cel mai bine, inclusiv o crestere a salariilor medicilor consider ca e un mod bun de a folosi acesti bani.

Administratia publica modernizata: ce inseamna asta? Toata lumea foloseste dispozitive mobile, cu o viteza ametitoare, dar mergem la ghiseu sa ne platim taxele. De ce nu folosim aceasta infrastructura ca sa simplificam administratia?
Pentru ca in ultimii ani s-a investit masiv in informatizarea administratiei, dar din pacate s-au facut investitii pe bucati. Multe din aceste investitii nu se pot lega intre ele.

Trebuie sa dam toate sistemele la o parte si sa construim altele?
Nu, trebuie sa gasim solutiile tehnice prin care sa le compatibilizam. Lucram acum la un astfel de proiect, Ministerul Comunicatiilor impreuna cu Cancelaria, aun departament care lucreaza pe acest lucru, ca sa putem interconecta cat mai multe platforme, sa putem eficientiza unele paltforme, sa putem extinde platforme care deja lucreaza cum e ghiseul.ro, de exemplu. Dar cand vorbim de modernizarea administratiei nu e vorba doar de informatizare, trebuie sa avem si oamenii care sa foloseasca aceste sisteme.

Vor fi mai bine platiti?
Vom elimina anumite dezechilibre prin legea salarizarii pe care o propunem, in limitele bugetului pe care il avem. Nu are niciun rost sa venim cu promisiuni cum s-a facut in 2010, sa venim cu promisiuni pe 7-8 ani, cu o crestere a masei salariale pe care stim ca nu o putem sustine si care ne pune in pericol credibilitatea - inclusiv economica. Deci ceea ce facem acum si sper eu ca saptamana viitoare sa fim in masura sa punem in dezbatere publica un prim proiect pentru legea salarizarii unitare, vedem acum marjele de crestere a bugetului salarizarii pe care le avem pentru urmatorii 4 ani si cu acele marje obiectivul este sa ducem salariile mai mici si dezechilibrele salariilor mai mici, sa le ducem in sus. Salariile care deja sunt mari in unele ministere nu le vom putea creste. Nu vom putea creste toate salariile, dar vom elimina cel putin dezechilibrele in interiorul acelorasi institutii.

Dacian Ciolos la dupa 20 de ani

Proiectul legii salarizarii se bazeaza pe un salariu fix completat pe baza performantei?
Lucram si la o alta abordare a sporurilor, sa dam sporuri acolo unde se justifica si sa includem si elemente de performanta. Noi vom lasa o marja in plata sau in suplimentarea salariului pe baza criteriilor de performanta si vom veni pe urma cu cateva elemente legate de obiectivarea masurarii performantei.

Indemnizatiile pentru cresterea copilului

Conform unor calcule facute pe baza actualei evolutii, in 2050 vom fi 14 milioane de romani. Putem sa zicem ca e o situatie diferita. Simtiti urgenta acestei situatii? Veti fi de acord cu proiectul care e acum in Parlament privind modificarea modului in care se acorda indemnizatia de crestere a copilului?
Pentru a corecta acest trend, nu e vorba doar de indemnizatia copilului. Cu atat mai mult cu cat, vedeti, indemnizatia se da tuturor conform Constitutiei, si celor care au nevoie, si celor care n-au nevoie. Noi avem nevoie in primul rand de incredere in evolutia noastra economica, de stabilitate si predictibilitate din acest punct de vedere, pentru ca parintii sa aiba curajul sa faca copii si sa stie ca o sa poata sa-i creasca, avem nevoie de un sistem de educatie si un sistem medical reformat, care vizeaza direct copiii – deci programul e mai complex, nu doar alocatiile bugetare. Chiar si alocatiile pe care le dam, diferitele alocatii sociale, prin acel pachet anti-saracie. Avem multe familii care au copii multi si sunt intr-un stadiu apropiat de saracie, daca nu chiar in saracie. Si problema pe care ne-o punem e cum ne crestem copiii pe care-i avem deja, intr-un mod rezonabil ca sa le putem asigura un viitor. Deci sunt lucruri mai complexe care nu tin doar de o alocatie, tin de modul in care noi, ca adulti, ne asumam aceasta reponsabilitate pentru generatiile care vin. Sa incetam sa mai gandim pe termen scurt, sa mai gandim secvential, sa profitam cat mai mult acuma si sa nu ne gandim la generatiile care vin.

Daca ramanem la indemnizatia care e plafonata pentru 2 ani, sunteti pentru eliminarea acestui plafon?
Lucrurile sunt deja clare, pentru anul acesta banii sunt deja angajati, i-a angajat Guvernul cand a votat bugetul. In momentul de fata, cand Parlamentul vine cu modificari sau cu propuneri legislative care vizeaza alocari bugetare, o spune Constitutia, e important sa precizeze de unde luam bani daca e vorba de bugetul pe anul acesta. Bugetul pe anul viitor, deja cu angajamentele pe care le avem inseamna un deficit care risca sa mearga peste 3%. Deci trebuie sa avem niste discutii foarte serioase, nu e suficient sa facem niste propuneri secventiale ici si colo. Avem nevoie foarte multe, dar trebuie sa le prioritizam.

Deci bani pentru aceste indemnizatii nu vor fi, ne spuneti, anul acesta.
Nu vor fi daca nu ne spune Parlamentul de unde trebuie sa taiem ca sa punem acesti bani.

Acest deficit de anul viitor este unul din pericolele pe care Mugur Isarescu le vedea la adresa Romaniei. Puteti sa ne explicati care e pericolul pe care il vede guvernatorul BNR?
Deficitul risca sa depaseasca 3%. Asa cum vom construi noi propunerea de buget pentru anul viitor si o vom propune Parlamentului, sigur ca vom merge in continuare in limita de 3%, dar asta va presupune sa facem anumite prioritizari si sa le discutam apoi cu Parlamentul, sa vedem – guvernul acesta sau Guvernul care va veni. De unde vin riscurile? Noi, in momentul de fata, cu masurile de relaxare fiscala care au fost decise si care se implementeaza avem un deficit de aproape 3%. Sub 3% in momentul de fata, dar aproape 3%. Avem un angajament de crestere a bugetului alocat Apararii la 2%, in momentul de fata e de 1,7%, mai avem niste obligatii si de fondul pensiilor private, la care n-am putut avea o contributie importanta anul acesta si va trebui sa completam anul viitor. In plus, anul viitor ar trebui sa mai aplicam niste masuri de reducere a TVA cu un procent, care mai inseamna vreo 7-8 miliarde de euro in minus la buget. Noi o sa vedem acum cum decurg colectarile la buget. Sperantele noastre sunt ca aceasta colectare la buget va merge bine, ca masurile acestea de relaxare fiscala vor avea un impact in functionarea economiei si ca va creste colectarea. Dupa iunie incolo vom putea discuta mai multe.

Daca dupa alegeri vi se propune sa ramaneti prim-ministru, acceptati sau nu?
Nu imi pun aceasta problema deocamdata, vreau sa imi duc mandatul pana la bun sfarsit. Cu daca si ce s-ar intampla daca – eu ma concentrez deocamdata pe ce am de facut aici.
 

 

Sursa: Pro TV, Data publicarii: 27 Martie 2016
  • 62 Comenteaza
 
Ultimele stiri
 
 
© 2015 Stirileprotv.ro. Toate drepturile rezervate. Termeni si conditii | Despre cookie-uri | Feed