Exploatarea acestuia ar urma să înceapă în 2027, iar autoritățile de la Budapesta analizează posibilitatea de a achiziționa gaze românești pentru diversificarea surselor de aprovizionare. Ministrul ungar al Economiei și Energiei, István Kapitány, a discutat cu omologul său român, Dumitru Chisăliță, despre extinderea cooperării energetice dintre cele două țări, relatează Világgazdaság.

Potrivit unei postări publicate de István Kapitány pe Facebook, întâlnirea cu noul ministru al Energiei din România a avut ca temă principală consolidarea relațiilor energetice bilaterale și extinderea posibilităților Ungariei de achiziție a gazelor naturale.

Kapitány a subliniat că România reprezintă un partener esențial pentru eforturile Ungariei de diversificare a aprovizionării cu energie, în special datorită gazelor naturale din Marea Neagră și posibilității de extindere a capacităților de transport dintre cele două țări.

Ministrul ungar a precizat că a discutat cu omologul său despre pașii necesari pentru ca Ungaria să poată participa activ la achiziția gazelor extrase din Marea Neagră și la transportul acestora către Europa Centrală.

De asemenea, acesta a felicitat partea română pentru formarea noului guvern și și-a exprimat speranța că schimbarea executivului va oferi un nou impuls cooperării energetice dintre cele două state.

Potrivit lui Kapitány, discuțiile vor continua în perioada următoare, urmând ca planurile convenite să fie transformate în măsuri concrete. O nouă rundă de negocieri este programată peste două săptămâni, la București.

Neptun Deep ar putea deveni o nouă sursă importantă de gaze pentru Europa Centrală

Interesul Ungariei pentru gazele românești este strâns legat de proiectul Neptun Deep, unul dintre cele mai importante proiecte energetice din regiune.

Zăcământul se află în zona de mare adâncime a Mării Negre, în sectorul românesc, iar exploatarea acestuia ar putea începe în 2027. Investiția, estimată la aproximativ 4 miliarde de euro, ar putea deveni una dintre cele mai importante noi surse de gaze naturale pentru Europa în următorii ani.

Pornirea producției ar putea deschide un nou capitol pe piața energetică din Europa Centrală și de Sud-Est, oferind noi posibilități de aprovizionare pentru statele din regiune.

Un pas important pentru realizarea proiectului a fost făcut și în ceea ce privește infrastructura de transport. Un obstacol juridic care viza conducta de gaze Tuzla–Podișor a fost înlăturat definitiv, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a României a respins recursul formulat de organizația de mediu Bankwatch.

Astfel, litigiul care viza investiția a fost închis.

Conducta, construită cu o investiție de peste 500 de milioane de euro, are o lungime de 308 kilometri și este deja finalizată, fiind pregătită pentru transportul gazelor naturale.

Rolul acesteia este de a prelua gazele extrase din zăcământul Neptun Deep, aflat în zona de mare adâncime a Mării Negre, și de a le transporta pe uscat, către sistemul național de transport al gazelor naturale din România.

Finalizarea infrastructurii este deosebit de importantă în condițiile în care producția de gaze din Neptun Deep ar putea începe în 2027.

În contextul deciziei instanței, ministrul român al Energiei, Dumitru Chisăliță, a subliniat că unul dintre principalele obiective ale proiectului este asigurarea necesarului de gaze naturale al economiei românești și consolidarea securității energetice a țării.

Potrivit acestuia, investiția ar putea contribui și la stabilirea unor tarife mai avantajoase pentru consumatori și pentru industrie.

Ungaria vrea să participe la achiziția și distribuția gazelor românești

Neptun Deep ar putea avea o importanță strategică și pentru Ungaria, care urmărește să își diversifice sursele și rutele de aprovizionare cu gaze naturale.

Budapesta pregătește în următorii ani reducerea dependenței de importurile de gaze rusești, iar includerea gazelor românești în portofoliul de aprovizionare ar putea crea noi oportunități.

István Kapitány a vorbit anterior despre negocierile privind achiziționarea gazelor naturale care vor fi extrase din zăcământul Neptun Deep. Întâlnirea recentă cu ministrul român al Energiei arată că subiectul rămâne pe agenda discuțiilor bilaterale.

Totuși, beneficiile concrete pentru Ungaria vor depinde de capacitatea acesteia de a contracta cantități suficiente de gaze și de existența unor capacități adecvate de transport transfrontalier.

În același timp, România a transmis că prioritate va avea acoperirea propriului consum intern. Potrivit poziției exprimate până în prezent, alți cumpărători vor putea solicita doar cantitățile care depășesc necesarul intern al țării.

Cooperarea energetică regională se extinde: Polonia și Cehia s-au alăturat inițiativei

Discuțiile dintre oficialii ungari și români fac parte și dintr-un efort mai amplu de consolidare a cooperării energetice în Europa Centrală și de Sud.

Potrivit lui István Kapitány, Polonia și Cehia s-au alăturat inițiativei de cooperare, astfel încât toate țările Grupului de la Vișegrad sunt acum reprezentate. Italia participă, de asemenea, la această coaliție.

Ministrul ungar consideră importantă dezvoltarea unor relații energetice mai strânse între statele din Europa Centrală și cele din sudul continentului, întrucât acestea pot crea noi oportunități pentru diversificarea aprovizionării.

În cadrul întâlnirilor cu partenerii regionali, Kapitány a prezentat și principalele investiții planificate în sectorul energetic din Ungaria.

Acesta a vorbit despre integrarea surselor regenerabile de energie în rețeaua electrică și despre lansarea unor licitații în valoare de 1,5 miliarde de euro pentru modernizarea infrastructurii și amenajarea unor noi puncte de racordare.

De asemenea, licitația pentru extinderea capacităților eoliene s-a încheiat cu rezultate favorabile. Pentru cei 700 de megawați de capacitate scoși la licitație au fost depuse oferte care însumează 2.300 de megawați.

120.000 de locuințe ar urma să fie modernizate energetic până în 2030

Ministrul ungar a prezentat partenerilor săi și programul de renovare energetică a locuințelor, prin care autoritățile urmăresc modernizarea a 120.000 de locuințe până în 2030.

Bugetul total alocat programului este de 633 de miliarde de forinți.

Dezvoltarea capacităților de stocare a energiei reprezintă, de asemenea, o componentă importantă a strategiei energetice a Ungariei.

Potrivit lui István Kapitány, partenerii regionali au primit o imagine de ansamblu asupra investițiilor și proiectelor importante planificate în Ungaria în domeniul energiilor regenerabile, al infrastructurii și al securității aprovizionării cu energie.