Documente secrete ale Kremlinului. Cum vrea Rusia să-și păstreze influența în Țările Baltice. Legătura cu Moldova

Strategia Kremlinului include finanțarea ONG-urilor pro-ruse, eforturile de a menține limba rusă în școli și opoziția față de demolarea monumentelor sovietice, scrie LRT.

Echipa de Investigații LRT a obținut documente secrete de la Kremlin care dezvăluie planurile ambițioase ale Rusiei de a influența toate cele trei țări baltice - Lituania, Letonia și Estonia.

Documentele au fost întocmite de Direcția pentru Relații Interregionale și Contacte Culturale, care se află în subordinea directă a președintelui rus Vladimir Putin. O echipă internațională de jurnaliști a raportat anterior despre planuri similare pentru Belarus și Moldova.

Planurile Kremlinului pentru Țările Baltice au fost întocmite în toamna anului 2021. Potrivit experților de informații intervievați pentru acest articol, autorii strategiei s-ar putea să nu fi fost conștienți de invadarea iminentă a Ucrainei, deoarece consecințele sale potențiale nu sunt discutate în plan.

Citește și

Zelenski avertizează că fiecare atac rusesc va primi ”răspuns” din partea Ucrainei

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Planurile pentru fiecare țară baltică constau din două părți. Prima descrie amenințările la adresa intereselor Rusiei, iar a doua stabilește pașii pentru a le aborda. Obiectivele politice, militare, militaro-tehnice și de securitate, obiectivele comerciale și economice și, în final, obiectivele umanitare sau sociale sunt la rândul lor împărțite în trei intervale de timp diferite: pe termen scurt (până în 2022), pe termen mediu (2025) și pe termen lung (2030).

Planurile au ajuns pe masa lui Putin încă din 2021

Documentele au fost obținute de Echipa de Investigații LRT împreună cu partenerii săi: Delfi din Estonia, Expressen din Suedia, Centrul de jurnalism de investigație Dossier din Londra, Re:Baltica din Letonia, Süddeutsche Zeitung din Germania, WDR și NDR, Kiev Independent din Ucraina, Frontstory din Polonia și Vsquare.

Planul pentru statele baltice a ajuns pe masa lui Putin în toamna anului 2021. Unul dintre obiectivele acestuia este exploatarea forțelor și organizațiilor pro-ruse, deja prezente în Țările Baltice, în avantajul său.

În Lituania, unii dintre activiști pro-ruși se adună în jurul lui Algirdas Paleckis, un fost politician care a fost condamnat pentru spionaj pentru Moscova. În toamna lui 2021, când era încă judecat, susținătorii săi au organizat un miting la Vilnius.

Paleckis a fost găsit vinovat de spionaj pentru Rusia și condamnat la șase ani de închisoare. În schimb, el spera să primească finanțare de la partidul președintelui Putin, Rusia Unită.

Unul dintre vorbitorii de la miting a fost Erika Švenčionienė, la acea vreme o activistă puțin cunoscută. După condamnarea lui Paleckis, ea a preluat funcția de șef al organizațiilor sale.

Campanii ale Rusiei pentru oprirea demolării monumentelor sovietice din Lituania

Švenčionienė a organizat excursii în Belarus pentru a se întâlni cu Alexandru Lukașenko și administrația sa. Împreună cu un alt susținător al lui Paleckis, Jagelavičius, ea plănuia să meargă în teritoriile ocupate de ruși din Ucraina ca observator al referendumurilor ilegale.

Ea s-a ocupat, de asemenea, de înregistrarea a două ONG-uri, Forumul Internațional pentru Bună Vecinătate și Mișcarea Civică Zorii Justiției.

După ce o instanță a decis să dizolve Forumul Internațional de Bună Vecinătate, Švenčionienė a comentat: „Nu ne vom opri, pentru că activitățile noastre sunt frumoase și au fost planificate de câțiva ani înainte. Vom înființa mai multe organizații pentru ca administratorii de stat să aibă de lucru, astfel încât să ne putem desfășura activitățile în mod normal, activități frumoase și necesare Lituaniei”.

Au existat, de asemenea, campanii pentru a se opune demolării monumentelor din epoca sovietică din statele baltice.

Pe 13 mai 2022, la Riga a avut loc un protest. Acesta a fost organizat de Uniunea Rusă Letonă, al cărei lider Zhdanok a participat anterior la mitingurile de susținere a lui Paleckis la Vilnius. Zhdanok a fost arestat după mitingul de la Riga, deoarece evenimentul nu avea autorizație.

Pe 24 august, Comitetul ONU pentru Drepturile Omului a primit o plângere de la cinci persoane cu privire la demolarea monumentelor sovietice din Letonia. O lună mai târziu, Lituania a fost informată, de asemenea, despre o ordonanță din partea UNESCO privind înlăturarea planificată a monumentului celui de-al Doilea Război Mondial din Cimitirul Vilnius Antakalnis. Reclamanții sunt identificați ca „etnici ruși”.

Punctul central al strategiei, contracararea NATO

Pe 23 septembrie, site-ul cu sediul în Letonia IMHO-club.lv a publicat un apel către letoni, lituanieni, estonieni și polonezi să facă apel la UNESCO pentru a păstra monumentele sovietice.

Deși acestea par acțiuni disparate ale activiștilor pro-ruși, ele sunt în concordanță cu obiectivele Kremlinului, așa cum sunt prezentate în secțiunea destinată Lituaniei din planurile Direcției pentru Relații Interregionale și Contacte Culturale.

Unul dintre planurile pe termen scurt pentru 2022 a fost „crearea de noi structuri publice, fundații, ONG-uri pentru a promova și proteja o cooperare mai strânsă cu Rusia”.

Documentul vorbește pe larg și despre conservarea memoriei istorice, de exemplu prin oprirea demolării monumentelor sovietice.

Cu toate acestea, punctul central al documentului de strategie pentru statele baltice este contracararea NATO.

În 2022, chiar înainte de invadarea Ucrainei, Rusia era preocupată să oprească extinderea prezenței SUA și NATO pe teritoriul lituanian, precum și împiedicarea Lituania să aducă țări post-sovietice în sfera de influență a NATO.

Documentul arată că cea mai mare preocupare a Kremlinului, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung (până în 2030) este legată de planurile NATO pentru desfășurarea viitoare a unei baze permanente în Lituania și ”militarizarea teritoriului lituanian”.

Rusia este îngrijorată de sancțiunile UE

Planul Kremlinului are ca scop prevenirea desfășurării pe teritoriul lituanian a sistemelor antirachete și antiaeriene cu rază medie de acțiune integrate ale NATO și reducerea numărului și a sferei de aplicare a măsurilor operaționale și de pregătire militară NATO pe teritoriul lituanian.

Pe termen lung, Rusia dorește să creeze condițiile în care autoritățile lituaniene să fie forțate să recunoască potențialele daune aduse securității naționale a țării cauzate de extinderea NATO. Intenția este de a restabili relațiile constructive între Lituania și Rusia, inclusiv în sfera militară, iar în Lituania trebuie să existe politicieni care să se angajeze în dezvoltarea relațiilor Vilnius-Moscova.

Strategii similare sunt în vigoare și pentru celelalte țări baltice. Cel mai nedorit rezultat pentru Rusia este angajamentul lor activ cu prezența din ce în ce mai mare a NATO în regiune.

În Estonia și Letonia, planurile Kremlinului se bazează pe minoritățile etnice ruse.

Activitățile opoziției ruse din Lituania reprezintă un alt punct de îngrijorare pentru Kremlin, o „amenințare” cu potențial de creștere. Politica „agresivă” a guvernului lituanian față de Rusia este, de asemenea, identificată ca o amenințare.

În sfera comercială și economică, Rusia este îngrijorată de sancțiunile UE, în timp ce întreprinderile rusești sunt scoase din Lituania, iar țara refuză să cumpere energie rusească. Posibila izolare sau chiar blocare a regiunii Kaliningrad este, de asemenea, văzută ca o amenințare.

În sfera socială, preocupările Rusiei se concentrează pe posibila persecuție a populației vorbitoare de limbă rusă, o imagine publică a rușilor ca inamici, eliminarea limbii ruse din educație, precum și interzicerea totală a utilizării acesteia în public, restricții asupra mass-media ruse.

Eforturi ale Kremlinului pentru păstrarea educației în limba rusă

Moscova este, de asemenea, îngrijorată de faptul că demolările monumentelor sovietice din Al Doilea Război Mondiale ar putea duce în cele din urmă la revizionismul total al istoriei războiului.

Documentul Kremlinului dezvăluie, de asemenea, planuri de a contracara sancțiunile economice prin redirecționarea fluxurilor de mărfuri către porturile din nord-vestul Rusiei. Moscova prevede, de asemenea, o apărare mai fermă a intereselor întreprinderilor rusești în Lituania și eforturi pentru a convinge oamenii de afaceri lituanieni că piața rusă are un potențial mare pentru ei.

Mai mult, Moscova ar dori să încurajeze companiile lituaniene să investească în Rusia, țara să importe gaz și electricitate rusească și să restabilească pe deplin relațiile economice dintre Lituania și Rusia.

În sferele umanitare și sociale, planul Kremlinului include eforturi pentru păstrarea educației în limba rusă, cum ar fi ajutarea tinerilor talentați care studiază la universitățile ruse.

Moscova plănuiește, de asemenea, să-și continue lupta împotriva negării versiunii ruse a istoriei.

Conducerea Direcției pentru Relații Interregionale și Contacte Culturale, aflată în subordinea directă a președintelui rus și care a elaborat planul pentru statele baltice, îi revine lui Dmitri Kozak, care acționează în calitate de șef adjunct al administrației.

Potrivit lui Nerijus Maliukevičius, politolog și expert în războiul informațional, Kozak este „unul dintre cei mai importanți administratori din sistemul lui Putin”.

„El este persoana căreia i se încredințează controlul dosarelor problematice, precum Ucraina. El este unul dintre oamenii care sunt instruiți să rezolve, să îndrepte lucrurile într-o regiune, apoi în altă regiune”, spune el.

Angajații direcției sunt și agenți ai serviciilor secrete

Potrivit lui Maliukevičius, specificul Direcției pentru Relații Interregionale și Contacte Culturale este că șefii și angajații săi sunt adesea agenți într-unul dintre serviciile de informații ale Rusiei.

„Una dintre acoperirile lor este un loc de muncă în administrația prezidențială și, în același timp, ocupă o funcție într-o instituție de informații. În unele cazuri, acest lucru este destul de clar din biografiile lor publice, în alte cazuri există o încercare de a-l acoperi”, spune Maliukevičius.

Printre autorii planului baltic se numără și Vadim Smirnov, raportor al direcției.

Smirnov este un fost director al Institutului de Cercetare Baltică din Kaliningrad. În 2012, serviciile de informații din țara de la Marea Baltică au făcut public numele lui Smirnov și l-au trecut pe lista persoanelor cărora li s-a interzis intrarea în Lituania din cauza legăturilor sale cu serviciile ruse de informații și a activităților ostile împotriva Lituaniei.

Potrivit Departamentului de Securitate de Stat (VSD) al Lituaniei, Smirnov a folosit o teză pe care o scria despre elita politică a Lituaniei pentru a se împrieteni cu politicieni și oameni de știință lituanieni și pentru a aduna informații de informații.

„Au existat încercări constante de a crea platforme de cercetători baltici, încercări de a-i aduce la Universitatea Kant (Universitatea Federală Baltică Immanuel Kant din Kaliningrad- n.red.), la seminarii, la un fel de discuții. Cele mai suspecte au fost încercările lui Smirnov de a face cercetări asupra elitei politice lituaniene pe care a folosit-o pentru a studia pozițiile politice ale diferitelor guverne lituaniene. Cred că atunci a atras atenția serviciilor de informații din Lituania și din alte țări”, potrivit Maliukevičius.

Interesul lui Smirnov pentru țările baltice, în special pentru Lituania, nu s-a încheiat nici după ce apartenența sa a devenit publică.

Datele culese de Echipa de Investigații LRT arată că Smirnov a strâns informații și a gestionat dezinformarea despre Lituania, mai ales cu ajutorul site-ului de propagandă RuBaltic.ru, editat de Sergey Rekeda.

Un articol pro-rus, ”cadou pentru Lituania de Ziua Independenței”

RuBaltic.ru a fost lansat în 2013. La sfârșitul lunii ianuarie a acelui an, Smirnov a scris un e-mail către Rekeda, spunând că plănuiește o discuție despre energia în regiunea Mării Baltice: „Aș dori să știu care este specializarea ta? Ai putea participa la o discuție pe această temă? Despre ce domenii ale relațiilor ruso-baltice ați putea pregăti articole pentru publicare?”.

Comunicarea lor a continuat. De exemplu, înainte de Ziua Independenței Lituaniei, 11 martie 2013, editorialistului RuBaltic Alexander Nosovich a primit o sarcină de către Smirnov, comunicată prin Rekeda: „V. A. (Vadim Anatolyevich- n.red.) a ordonat să pregătească o analiză urgentă și amuzantă a persecuției lui Algirdas Paleckis. Nu este nevoie să așteptați articolul, vrea să îl editeze el însuși, dar dacă doriți, vă voi trimite o schiță”.

Corespondența ulterioară spune că interviul cu Paleckis va fi „un cadou pentru Lituania pentru Ziua Independenței”.

E-mailurile scurse arată că Smirnov a fost consultat în mod regulat cu privire la acoperirea RuBaltic, i-ar fi trimis rezumate săptămânale și consultat despre intervievați.

Smirnov și Rekeda lucrau și ei la un proiect de analiză a elitelor din statele baltice. Smirnov a fost numit manager de proiect, în timp ce Rekeda a fost executant.

„Referitor la plată. Trebuie să iau 100.000 (după taxe). Ceea ce faci cu restul banilor (niște hârtie, benzi etc.) depinde de tine. Prima călătorie va avea loc în prima jumătate a lunii iunie, iar Rekeda va trebui să plătească cheltuielile. Toate celelalte călătorii sunt supuse acordului meu”, a scris Smirnov în vara lui 2013.

Documentele scurse din biroul președintelui rus arată, de asemenea, planurile Kremlinului de a opri țările baltice să părăsească Tratatul BRELL post-sovietic, în temeiul căruia rețelele electrice baltice rămân într-o singură rețea cu Rusia și Belarus.

Este posibil ca planurile să se fi schimbat după invadarea Ucrainei

Țările baltice urmează să finalizeze sincronizarea rețelelor lor electrice cu Europa și să efectueze un test comun până la sfârșitul anului 2025. Planul Moscovei este însă să mențină țările baltice în rețeaua BRELL. În partea planului pentru Letonia, retragerea din Tratatul BRELL este identificată ca o amenințare.

Prim-ministrul lituanian Ingrida Šimonytė consideră că, în situația de astăzi, planurile Rusiei sunt nerealiste, întrucât țările baltice investesc masiv în independența și securitatea energetică.

„Rețeaua de electricitate este singura parte care încă nu există, dar nu există fluxuri comerciale, doar situația tehnică pe care încercăm să o rezolvăm cât mai devreme”, a spus Šimonytė.

„Nu aș exclude că acesta este un plan tipic ca multe altele din Rusia – elaborat pentru a obține finanțarea, dar fără se se fi gândit cât de realist este acesta”.

Unii oficiali occidentali ai serviciilor secrete cred că în 2021, când direcția președintelui rus elabora strategia, este posibil ca autorii acesteia să nu fi fost conștienți de intențiile lui Putin de a invada Ucraina.

„Este probabil ca situația schimbată din cauza războiului să fi forțat Kremlinul să-și reconsidere și să modifice unele dintre planurile sale pentru statele baltice”, spune un oficial de informații familiarizat cu proveniența documentelor.

„Elaborarea unor astfel de planuri este o moștenire instituțională a Kremlinului din epoca sovietică”, a spus Maliukevičius pentru LRT.

Potrivit acestuia, fiecare nou document analizează greșelile făcute în cele precedente, măsurile care nu au avut impact și propune altele noi. Maliukevičius se întreabă, de asemenea, dacă planul Kremlinului este realist și cât de periculos este pentru Lituania și celelalte țări baltice.

”Ucraina a demonstrat că în Rusia corupția a erodat nu numai armata, ci și serviciile de informații”

„Poate că nu ar trebui să ne imaginăm că (Kremlinul – n.red.) este un sistem puternic cu oameni puternici. Ucraina a demonstrat că în Rusia corupția a erodat nu numai armata, ci și serviciile de informații. Operațiunea din Ucraina s-a bazat pe informații care nu erau complet în concordanță cu realitatea”, potrivit Maliukevičius.

„Da, trebuie să înțelegi ce fac și cum o fac dar, în același timp, nu ar trebui să-ți supraestimezi adversarul și să te gândești că toate obiectivele enumerate vor fi atinse automat”, a adăugat el.

Planurile anterioare ale Rusiei pentru Lituania au fost un fiasco. Deși nu lipsită de unele sincope, Lituania a ajuns la un acord cu Germania privind desfășurarea unei brigăzi NATO.

Monumentele sovietice au fost demolate în toată țara, în timp ce limba rusă în școli este înlocuită cu altele. Rusia și Belarus au fost nevoite să-și retragă mărfurile din portul Klaipėda din cauza sancțiunilor SUA și UE.

„Sună ca o listă de speranțe neîmplinite. Este nerealist ca Putin să creadă că poate îndepărta țările baltice de NATO și Uniunea Europeană. Pe de altă parte, este foarte important pentru Rusia ca sentimentul anti-rus din Țările Baltice să fie ținut sub control”, spune Wolfgang Ischinger, fost șef al Conferinței de Securitate de la München.

Pentru el, planul baltic nu este o strategie, ci mai degrabă un efort de a preveni ca lucrurile să se înrăutățească.

Un oficial de informații occidental intervievat și solicitat să evalueze planul Kremlinului a împărtășit, de asemenea, opinia că documentul nu este despre eforturile Rusiei de a câștiga mai multă influență în țările baltice, ci de a menține cel puțin influența pe care o are.

”Luptăm un război hibrid cu Rusia”

Pentru asta, Rusia implementează măsuri hibride: sprijinirea partidelor pro-ruse, utilizarea minorităților vorbitoare de limbă rusă, în special a persoanelor care au dublă cetățenie în Letonia și Estonia.

„Luptăm un război hibrid cu Rusia, iar planul baltic este doar un instrument clasic”, spune expertul.

„Bineînțeles, trebuie să acordăm o atenție deosebită unor astfel de planuri”, spune Aleksander Toots, director general adjunct al Serviciului Eston de Securitate Internă, KAPO.

„Dar trebuie să înțelegem și din ce moment provin documentele. Nu putem face doar evaluări pe baza unor astfel de documente, deoarece uneori pot induce în eroare intenționat cu privire la seriozitatea dorințelor reale ale Rusiei.

Aceasta înseamnă că trebuie să evaluăm și semnele de pe teren – există semne că încearcă să pună în aplicare astfel de planuri. Sau poate că obiectivele strategice stabilite au devenit deja învechite din cauza circumstanțelor schimbate. Dacă vezi că planurile sunt puse în aplicare, trebuie să faci tot ce poți pentru a pune frână pe ele”, a adăugat Toots.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5