Potrivit Reuters, care citează publicația Der Spiegel, aceste informații au fost dezvăluite dintr-o serie de peste 420.000 de e-mailuri interne ale AfD, care au fost publicate online, pe care jurnaliștii încă le analizează în detaliu.
E-mailurile, analizate de Der Spiegel, postul de televiziune ZDF și ziarul austriac Der Standard, sugerează că Weidel avea cunoștință despre donațiile planificate legate de campania sa electorală federală din 2017 cu câteva săptămâni înainte de momentul pe care îl declarase anterior ca fiind cel în care a aflat despre acestea.
Conform raportului, Weidel i-a comunicat trezorierului de atunci, într-un e-mail din iulie 2017, că fusese informată cu privire la donații. Cu toate acestea, după ce scandalul a ieșit la iveală, Weidel a afirmat că a aflat pentru prima dată despre fonduri în septembrie al acelui an și că, ulterior, a militat pentru restituirea acestora, se menționează în raport.
Plățile în valoare totală de 132.000 de euro (147.800 de dolari), efectuate prin intermediari elvețieni, au devenit unul dintre cele mai sonore scandaluri de finanțare a partidelor din istoria AfD.
În Germania, partidele nu au voie să primească sprijin din afara UE, iar AfD a fost amendată cu 396.000 de euro.
Partidul a transmis că nu va răspunde la întrebările privind autenticitatea e-mailurilor și a îndemnat mass-media să se abțină de la difuzarea conținutului legat de furtul de date.
Un purtător de cuvânt al AfD nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii cu privire la e-mailurile referitoare la Weidel și donații.
Hackerii au declarat pentru ziarul „Die Zeit” că au publicat datele, care includ și documente și înregistrări personale, în numele transparenței și al responsabilității față de public. Proprietarii site-ului web care găzduiește datele nu au răspuns la solicitarea de comentarii trimisă de Reuters.
Datele divulgate ar putea alimenta apelurile unor politicieni și grupuri ale societății civile de a interzice partidul care, susțin aceștia, amenință ordinea constituțională democratică a Germaniei.
AfD, care se află în fruntea sondajelor de opinie naționale, respinge această acuzație, considerând-o motivată politic.
Agenția națională de informații, ale cărei evaluări ar putea servi drept bază pentru o eventuală procedură de interzicere, a declarat că, din principiu, nu comentează procesele sale interne de lucru, atunci când a fost întrebată dacă intenționează să investigheze această chestiune.
