Oficialul european a avertizat că deficitele bugetare din Uniunea Europeană vor crește în următorii ani, iar România se află printre țările cu cele mai mari deficite estimate pentru 2027.

Cele mai mari deficite în 2027 sunt preconizate în Polonia, România, Belgia, Franța, Ungaria și Slovacia. În aceste țări, se preconizează că deficitul va ajunge la cel puțin 5 % din PIB.

„Deficitele bugetare vor crește semnificativ în acest an. Aceasta se datorează creșterii cheltuielilor pentru apărare, creșterii cheltuielilor cu dobânzile, precum și noilor măsuri menite să protejeze gospodăriile și întreprinderile de prețurile ridicate la energie”, a spus Dombrovskis.

„Se preconizează că deficitul mediu în UE va crește de la 3,1 % din PIB în 2025 la 3,6 % în acest an, 3,7 % în 2027 și 3,8 % în 2028.”, a mai arătat el.

„Cheltuielile cu dobânzile vor crește constant”

Un motiv de îngrijorare este și costul ridicat al dobânzilor, adică banii pe care statele îi plătesc pentru împrumuturile luate. Potrivit lui Dombrovskis, acești bani vor ajunge la un nivel record în ultimul deceniu:

„Cheltuielile cu dobânzile vor crește constant de la 1,9 % din PIB în 2025 la 2,4 % din PIB în 2028, cea mai ridicată rată înregistrată în ultimii peste zece ani.”

Datoria publică crește și ea.

Comisarul european Valdis Dombrovskis: „Se preconizează că ponderea datoriei în PIB va crește treptat în UE, de la 82,6 % din PIB în 2025 la 85,6 % din PIB în 2028. În zona euro, se estimează că aceasta va crește de la 88,6 % din PIB în 2025 la 91,3 % din PIB în 2028.”

Tot mai multe țări vor depăși limita de 3% din PIB la deficit:

„Douăsprezece state membre au raportat deficite care depășesc 3 % din PIB în 2026. Până în 2028, se preconizează că acest număr va crește la 16.”

România, printre țările cu cele mai mari deficite

Comisarul a numit și statele care ar urma să aibă cele mai mari deficite în 2027, iar România este pe această listă. El a adăugat că se așteaptă de la guvernele acestor țări „să răspundă cu bugete care să aplice politici fiscale prudente, conforme cu cadrul nostru fiscal.”

Întrebat de jurnalistul PRO TV Camelia Donțu cât de îngrijorat este din cauza situației din România și ce ar trebui să facă țara noastră, Dombrovskis a recunoscut că ... sunt probleme.

„Ei bine, da, în ceea ce privește situația din România, evident că există motive de îngrijorare. În acest an ne așteptăm, de fapt, la o creștere negativă de 0,3%, dar și o redresare relativ puternică în următorii doi ani, până la 1,8% anul viitor, și 2,2% în anul următor”, a spus el.

Potrivit comisarului, evoluția depinde în primul rând de politica fiscală:

„Factorii care influențează această evoluție sunt legați în primul rând de politica fiscală. Pe de o parte, în România se aplică în prezent măsuri puternice de consolidare fiscală, dar, pe de altă parte, persistă incertitudinea cu privire la pașii următori în materie de politică fiscală.”

Ținta de deficit a României și procedura de deficit excesiv

Comisarul a vorbit și despre ținta de deficit a României pentru acest an. Se așteaptă ca ea să fie respectată. Pentru anul viitor, însă, cere mai mult:

„Așadar, în acest an ne-am aștepta ca România să fie pe cale să îndeplinească ținta de deficit bugetar de 6,0% din PIB și să se încadreze în traiectoria corectivă a procedurii de deficit excesiv, dar este important ca România să ia măsuri suplimentare pentru anul viitor, pentru a se asigura că procedura de deficit excesiv rămâne suspendată.”

Cu alte cuvinte, România trebuie să mai ia măsuri ca procedura de deficit excesiv să rămână suspendată.

Dombrovskis a spus că trebuie urmărite atât evoluția ratelor dobânzilor, cât și cea a ratingurilor de credit ale României.

Ratingul arată cât de sigur este considerat un stat de cei care îi dau bani cu împrumut. Potrivit lui, principalele agenții de rating au confirmat România la nivelul „investment grade“, dar la cel mai scăzut nivel din această categorie. Toate au dat perspectivă negativă.

„Așadar, din acest punct de vedere, este important, de asemenea, să ne asigurăm că, într-un anumit sens, costurile fiscale sunt puse în ordine pentru a asigura stabilitatea financiară continuă în România și pentru a elimina această incertitudine politică”, a mai spus oficialul european.

De asemenea, el a precizat că, în perioada următoare, va fi prezentat „pachetul de toamnă al Semestrului european, care va include o evaluare a respectării de către statele membre a normelor fiscale ale UE”.