Obezitatea este o boală și se tratează de către medic. Cum? Aflăm chiar de la medicii specialiști
Vitamina D în concentrație mică se găsește la toți supraponderalii inclusiv vara, dar și la copiii care stau ore în șir în fața unui ecran.
Complicatul comportament alimentar îl decid trei zone din creier. Aici facem diferențele între normoponderali și supraponderali. Îl analizăm ca să știm cum luăm decizii. Începe „Doctor de Bine”.
Cum mă îngraș? Nu privim spre farfurie, ci spre creier. Aici vin rețele de informații prin nervi și prin hormoni de la țesutul gras, de la pancreas, din tractul digestiv. Creierul reglează apoi balanța între energia intrată prin hrană, caloriile și consumul energetic.
Andreea Groza: Dezechilibrăm rețelele de informații dacă stăm prin sedentarism, prin fumat sau prin stres, prin mese bogate, luate seara, prin ronțăială toată ziua.
Cum? Apetitul e reglat de sistemul nervos central de trei locuri diferite. Mi-e foame, mănânc. Aceasta e foamea normală, fiziologică. O conduce hipotalamusul. Ne explică prorectorul Universității de Medicină din București, Cătălina Poiană.
Prof. univ. dr. Cătălina Poiană, medic primar endocrinolog: „Acolo sunt hormoni care îți crează foame și hormoni care îți cresc sațietatea. Din jocul acestora se reglează această părticică a comportamentului alimentar”.
„Mi-e poftă de ceva bun!”, „Ce-aș mânca pizza!”. Plăcarea de a mânca este reglată de o altă parte a creierului - sistemul mezolimbic. Al treilea loc, lobul prefrontral, funcția executivă, decid să mănânc. Decizia de a mânca este ultima în complicatul comportament alimentar.
Andreea Groza: Decizia stă la dumneavoastră. Aveți ultimul cuvânt în privința farfuriei, dar de ce trebuie să merg la medic să slăbesc?
Medicul vă stabilește regimul alimentar, astfel încât să scăpați de 10 - 15% din greutatea corporală. Abia acum scăderea în greutate are efect pozitiv pe toate sistemele de informație din organimsm. Urmează încă un proces complicat - adaptarea.
Prof. univ. dr. Cătălina Poiană, medic primar endocrinolog: „După ce am scăzut în greutate, organismul dezvoltă un mecanism adaptativ la această pierdere - scade consumul de energie, deci tot la dezechilibru ajungi. În cadrul acestui mecanism adaptativ sunt dezechilibre între hormonii din hipotalamus. Unii cresc apetitul, alții dau semnale de sațietate. Hormonii, care cresc foamea, sunt exacerbați și cei care dau semnale de sațietate sunt reduși tot din adaptare după o reducere ponderală. După o scădere în greutate, oranismul se luptă să se adapteze și atunci recâștigi în greutate sau scăderea nu mai e posibilă”.
Aceasta pentru că senzația de foame va fi mare, iar senzația de sațietate apare mai greu, din cauza hormonilor produși de hipotalamusul, care se adaptează la noua greutate.
Ne ducem la nivelul celulelor grase, adipocitele. Aici găsim inteligență. Ne explică membrul academiei române, Anca Sima.
Acad. dr. Anca Sima, Institutul de Biopatolgie Celulară: „Odată ce ai făcut un țesut adipos, poți să-l dai înapoi cu dietă. Se reduce dar pre-adipocitele țin minte fenomenul foarte bine și, la prima ocazie, nici nu mai trebuie să faci ce ai făcut în trecut. Cu memoria pe care o au, încep să se înmulțească. Există o memorie a acestor celule”.
Și, din cauza memoriei, după ce am slăbit odată, ne îngrășăm ulterior mai repede. Obezitatea este o boală și se tratează de către medic. Inclusiv regimul alimentar e adaptat de medic. La dumneavoastră este decizia de a-l urma.
