„România trebuie să acționeze foarte urgent”. Agențiile de rating anticipează o înrăutăţire a deficitului bugetar în 2025
Războiul comercial declanşat de Donald Trump reduce perspectivele de creştere în România, Ungaria şi Republica Cehă, în condiţiile în care deficitele bugetare din Polonia şi România ating deja cele mai ridicate niveluri din UE, arată Moody's Analytics.
România ar trebui să acţioneze „foarte urgent” pentru a accelera reducerile bugetare arată evaluarea Moody's, relatează Reuters.
Europa Centrală are un spaţiu fiscal limitat pentru a compensa impactul economic al tarifelor, având în vedere nivelurile ridicate ale deficitului în cea mai mare parte a regiunii dependente de exporturi, care trebuie să găsească noi motoare de creştere pe fondul unei zguduiri a economiei mondiale, arată Moody's Analytics.
În pofida exporturilor directe reduse către SUA, Europa Centrală se numără printre regiunile cele mai dependente de comerţ din Uniunea Europeană, exporturile de bunuri ca pondere din producţie variind de la 75,5% în Slovacia la 39,4% în Polonia - toate peste media UE de 34,2%.
Tarifele au întunecat perspectivele pentru Europa în ansamblu, crescând riscurile de recesiune şi reducând perspectivele de creştere în Republica Cehă, România şi Ungaria, a declarat pentru Reuters Gaurav Ganguly, şeful departamentului EMEA Economic Research de la Moody's Analytics. Divizia de analiză este o unitate separată de cea care stabileşte ratingurile de credit.
„Statele Unite se retrag în izolaţionism. Acest lucru pune o presiune uriaşă asupra economiei globale şi, în special, asupra ţărilor care sunt expuse la sistemul comercial global şi care s-au bazat pe comerţ ca motor al creşterii”, a spus Ganguly. „Este foarte important pentru aceste ţări să găsească noi pieţe de export, să găsească noi parteneri, să găsească noi motoare de creştere”, subliniază expertul. Ganguly spune că acestea ar putea include promovarea exporturilor, noi alianţe comerciale şi de investiţii, promovarea de noi industrii sau atragerea investiţiilor străine din alte ţări.
„Mediul politic şi tarifar este de aşa natură încât creează unele probleme structurale foarte mari pentru creştere”, avertizează el. „Dacă ţările nu abordează această problemă, vor avea unele probleme pe termen mediu, nu doar pe termen scurt”, adaugăp expertul.
Războiul din Ucraina, creşterea cheltuielilor de apărare şi alegerile au contribuit la creşterea împrumuturilor în Europa Centrală, Polonia şi România, cele mai mari economii din regiune, înregistrând anul trecut cele mai mari deficite bugetare din UE-27.
„Se pare că există o mare rigiditate a cheltuielilor în Polonia, ceea ce pune o presiune enormă asupra eforturilor de consolidare fiscală pe partea cheltuielilor”, a declarat Ganguly, adăugând că Polonia trebuie să depună mai multe eforturi pentru a se asigura că obiectivele sale de deficit mai mic rămân credibile.
În timp ce nivelurile de îndatorare atât în Polonia, cât şi în România sunt încă sub media UE, costurile datoriei Poloniei ca procent din producţie s-au dublat din 2021, în timp ce factura dobânzilor din România a crescut cu un punct procentual, la 2,3% din producţie.
Ganguly spune că este „mult mai îngrijorat” de România, unde deficitul a crescut la 9,3% din PIB anul trecut, depăşind chiar şi nivelul din pandemia de COVID-19. Cifrele din primul trimestru anunţate săptămâna trecută au arătat că decalajul se adânceşte şi mai mult pe bază anuală. „Dacă guvernul nu acţionează foarte urgent pentru a spori consolidarea fiscală, atunci, în special având în vedere această perspectivă de creştere mult mai sumbră, vom asista la o înrăutăţire a deficitului bugetar pentru 2025 şi 2026”, avertizează Ganguly, estimând deficitul la 8,4% din PIB în acest an şi la 7,1% în 2026. Asta în condițiile în care Guvernul și-a propus să atingă o țintă de deficit de 7% în 2025.
În timp ce Ungaria a reuşit să îşi reducă deficitul anul trecut, în ciuda faptului că are cea mai mare factură la dobânzi din UE, guvernul continuă reducerile la scară largă ale impozitului pe venit înainte de alegerile din 2026, chiar şi pe fondul riscurilor la adresa creşterii şi a inflaţiei ridicate.
