Bătaia e ruptă din iad. Rolul crucial al unui psiholog bun în procesul de vindecare a copiilor abuzați de propriii părinți
Sute de localități din țara noastră nu au servicii minime de îngrijire pentru copiii care sunt victime ale violenței domestice.
Nu există specialiști formați să intervină în cazurile de violență extremă, iar de cele mai multe ori investigațiile se opresc din lipsă de probe.
În 2024, numărul cazurilor de violență a crescut cu 3,5% față de anul precedent, arată datele Inspectoratului General al Poliției Române. Cu toate acestea, puține sunt zonele unde există servicii integrate care să-i descopere și să-i pedepsească pe cei care încalcă legea și, în același timp, să ofere protecție victimelor.
Urmăriți un nou episod din campania Știrilor PROTV, „Bătaia e ruptă din iad".
Într-o cameră cu jucării, două fotolii și câteva cărți, Gabriela vindecă răni. Aude povești cutremurătoare și încearcă să ajungă la sufletul unor copii bătuți, amenințați sau abuzați, chiar de propriii părinți. Nu ne-a lăsat să îi filmăm chipul pentru că vrea să-i protejeze pe cei care îi trec pragul, de mult ori victime în războiul părinţilor.,,
Gabriela Ion, psiholog clinician: ”Țipătul , îmbrâncitul, trântitul de perete, trântitul în canapea, trasul de păr, trasul de urechi, o palmă după ceafă – încă mai există . Nu li se pare ceva care să îl destructureze pe copil și o consideră o măsură de educare, o pedeapsă fizică minoră cu rolul de a educa copilul”.
Lucrează ca psihoterapeut și este unul dintre puținii specialiști ai direcțiilor de asistență socială și protecția copilului. Se ocupă de cazurile de divorț și luptă să îi ajute pe copii să depășească șocul emoțional, produs de despărţirea părinților. Îi învață din nou să zâmbească, să-și ridice privirea din pământ și să aibă încredere în oameni.
Serviciile pe care le oferă sunt gratuite, iar orele de terapie durează câteva luni. Esențială, spune Gabriela, este comunicarea între instituții, astfel încât cazurile raportate și sesizate de poliţişti să ajungă rapid în atenția lor. Doar că și aici, sunt probleme. Orbiți de convingerea că au procedat corect, părinții confundă bătaie cu grijă. În fața autorităților, părinţii în divorţ vin cu argumente contradictorii, așa că investigația se oprește până la noi probe.
Comisar șef de poliție Iliescu Dragoș, Șeful Poliției Sectorului 4 București: "O fetiță a sunat la 112 și a reclamat că este agresată fizic de către mama sa. Ulterior s-a revelat faptul că fetița fusese agresată fizic de către mamă în repetate rânduri. Familia era o familie destrămată. Părinții fetiței divorțaseră, iar mama rămăsese cu anumite traume după finalizarea divorțului. Traume care, credem noi că s-au extins și asupra fetiței. Fetița a înțeles că nu este o normalitate și a solicitat ajutorul colegilor mei fiind în situația în care a preferat să plece de acasă pentru a fi instituționalizată până la rezolvarea situației”.
Gabriela ION, Psihoterapeut: ”Modul în care apreciază situația la fața locului”.
Reporter: Nu își dau seama că acolo e un act de violență?
Gabriela: ”E și foarte greu. Pentru că te duci într-o casă și un părinte îți zice într-un fel și celălalt în alt fel, sunt foarte convingători , chiar fără să aibă intenția să mintă au versiuni diferite din propria convingere. Nu l-am bătut, mi-a scăpat cana, nu am vrut să arunc în el cu cană, dar uneori nu li se pare, dar când ele se adună”.
Sistemul de protecție din România are nevoie de oameni așa cum este Gabriela, cărora să nu le fie teamă, să vorbească deschis și să semnaleze derapaje. Doar că una dintre probleme - este lipsa acută de personal la nivelul serviciilor publice de asistență socială, în special la sate și în orașele mici și slab dezvoltate economic. În pofida faptului că sistemul universitar a format peste 50.000 de absolvenți de la reînființarea învățământului de asistență socială, puțini s-au angajat la țară.
George Roman, Jurist Salvaţi Copiii: ”Neglijăm practic nevoia de investiții mult mai serioase în acest domeniu. Ar trebui modificată cu totul percepția cu privire la modul în care împărțim resursele, copiii trebuie să fie prioritare, așa cum spune și legea așa zice și Constituția României. Așa ne cer și instituțiile Uniunii Europene și părinții”.
Deşi considerat dur, sistemul de protecție din Norvegia rămâne un reper pentru ocrotirea copilului.
Corina Mihalceak, Medic Legist: ”Este toleranță zero. Ei în momentul în care li s-a raportat un caz se mobiliează aproape instant, cred că durează câteva ore sau o zi – după care copilul este ridicat din familia lui de unde stătea și dus fie într-un centru, fie la o familie care îl ține pe o perioadă cât timp se face ancheta. Este scos imediat din familie și se anchetează cazul”.
Corina este medic legist și a lucrat în sistemul de protecție norvegian. Acolo, instituţiile reacţionează pe loc la orice abuz asupra unui copil. Decât să rămână în familia abuzivă, le caută copiilor un loc, un cămin sănătos unde să fie îngrijiţi și educaţi. Apoi cazurile sunt urmărite și după ce ies din sistemul de protecție. Oricum în Norvegia, cele mai multe cazuri de violență sunt de fapt în rândul familiilor de refugiaţi. Norvegienii exclud prin educaţia primită de la părinţi violenţa în relaţia cu copiii”.
Corina Mihalceak, Medic Legist: ”Vecina mea cu care împărțeam curtea. Și avea 3 copii. Cei mari aveau 2 și 4 și un bebeluș. N-am auzit niciodată țipând, împingându-se, bătându se absolut nimic. Într-o zi m-am dus și am întrebat-o, care e secretul? Cum de nu se împing și a zis, știi nici noi nu ne împingem, nici noi nu țipăm unde să vadă așa ceva. Mi-a dat de gândit”.
În țara noastră însă, legislația încurajează familiile chiar şi cele cu mari probleme să își țină aproape copilul, iar separarea de părinți este ultima măsura luată. Pentru ca acest sistem să aibă însă şi rezultate este nevoie, spun specialiştii, ca familiile să fie monitorizate, iar părinții să fie învățați să-şi educe copiii cu blândețe.
