Alexander McQueen s-a spanzurat cu o zi inainte de inmormantarea mamei lui
Lumea modei deplange de joi seara disparitia unui creator de geniu, cu un apasat gust pentru provocare, dar, paradoxal, cu o sensibilitate excesiva.
Alexander McQueen, copilul teribil, s-a spanzurat cu o zi inainte de inmormintarea mamei lui, o pierdere peste care n-a gasit putere sufleteasca sa treaca. Cel putin asta speculeaza ziarele britanice, in lipsa oricaror informatii oficiale.
Cel mai mic dintre cei sase copii ai unui sofer de taxi, pornit in cariera ca ucenic al unui banal croitor, McQueen a ajuns sa-i aiba printre clienti pe Mihail Gorbaciov si printul Charles. Era si designerul preferat al unor artiste extravagante: Bjork, Rihanna ori Lady Gaga.
Alexander McQueen, ori Lee cum il strigau prietenii, a fost gasit spanzurat in casa de catre iubitul lui. Se pare ca n-a putut depasi socul mortii mamei sale. Erau extrem de atasati, poate prea mult, indraznesc sa sugereze unii apropiati, care o descriu pe Joyce drept un parinte acaparator.
Si n-a fost decat ultima dintr-un sir de traume. In 2007, McQueen a fost devastat de sinuciderea bunei lui prietene, Isabella Blow, critic de moda care l-a descoperit si l-a ajutat sa se lanseze. Un an mai tarziu, McQueen era coplesit de disparitia lui Yves Saint Laurent, despre care marturisea: "El e ratiunea pentru care sunt in moda. Era un geniu pur, l-am venerat totdeauna si am incercat sa-l imit".
Insa nu de imitatii, ci despre un spirit revolutionar si provocator vorbesc specialistii cand vine vorba de creatiile lui McQueen.
Cu toata expresia lui juvenila si aerul fastacit in fata aplauzelor, McQueen era in realitate "baiatul rau si supradotat" al modei. A starnit scandal aducand pe podium manechine in haine sfisiate, pentru a sugera ca sunt victime ale unor violuri. Ori apeland la un model cu ambele picioare amputate, pentru a demonstra ca frumusetea vine din interior.
O legenda care a contribuit la reputatia lui de copil teribil este ca ar fi cusut niste texte obscene in captuseala unor haine pentru printul Charles. Umorul si franchetea ii erau de altfel trasaturi definitorii.
