Numit Dynamic Merlin şi organizat în fiecare an, exerciţiul urmează să le permită ţărilor participante - Canada, Germania, Finlanda, Franţa, Regatul Unit, Danemarca, Olanda şi Suedia - să-şi perfecţioneze tehnicile de urmărire şi detecţie a acestor vehicule silenţioase, potrivit Agerpres.
„Este o expertiză care se pierde dacă nu este întreţinută. Trebuie, deci, să exersăm în permanenţă pentru că, atât timp cât nu vom fi capabili să facem oceanele transparente, submarinele vor rămâne o ameninţare”, a declarat pentru AFP contraamiralul John Craddock, comandant al forţelor submarine ale Alianţei.
Marea Baltică prezintă o serie de provocări speciale, din cauza apelor sale puţin adânci, a traficului maritim dens, a salinităţii scăzute şi a temperaturilor variabile. Undele sonore - esenţiale pentru depistarea submarinelor - pot fi deviate. Sub apă, sunetul reprezintă principala sursă de informaţii.
Datorită unor sonare pasive, un submarin poate asculta şi detecta zgomotele motoarelor şi ale elicelor altor nave, fără a emite el însuşi un semnal sonor.
Câteva mii de militari, două submarine, unul german şi unul suedez, nave de suprafaţă şi avioane de patrulare maritimă vor fi mobilizate în cadrul acestui exerciţiu, care se desfăşoară până vineri.
În contextul deteriorării situaţiei de securitate, NATO şi-a întărit prezenţa navală şi activităţile de supraveghere în regiune.
Marea Baltică, pe fundul căreia se află numeroase cabluri de telecomunicaţii şi conducte, se confruntă şi cu alte ameninţări decât cele reprezentate de submarine, potrivit contraamiralului Nicolas Molitor, aflat la comanda Grupului Maritim nr. 1 al Alianţei.
„Există, de asemenea, ameninţarea unor vehicule sau roboţi care pot opera sub apă sau chiar a navelor de suprafaţă care, eventual, lăsându-şi ancora să atârne, pot avaria infrastructuri submarine esenţiale pentru buna funcţionare a ţărilor noastre”, a subliniat el.
