Piata de carte din Romania a scazut cu aproape 40% fata de anul 2007! Ce carti cumpara romanii?
Iti place sa citesti? Care este ultima carte cumparata?
Piaţa românească de carte a scăzut în ultimii cinci ani cu o treime, iar singurele segmente care s-au menţinut constante în vânzări au fost cărţile pentru copii, în special cele de colorat, şi literatura romantică pentru femei, a declarat pentru MEDIAFAX Dan Vidraşcu, directorul editurii Litera.
Cu o valoare estimată la 60 de milioane de euro, piaţa de carte din România, care a scăzut cu aproape 40% faţă de anul 2007, este considerată subdimensionată de către editori. Cifra nu include vânzările de manuale şi pe cele de la chioşcurile de ziare.
"Ungaria are o piaţă de cel puţin trei ori mai mare, la o populaţie de aproape trei ori mai mică. Piaţa italiană se ridică la aproximativ un miliard de euro, cea spaniolă este de trei ori mai mare, iar vânzările de carte din Germania ajung la şapte miliarde de euro.
Piaţa nu poate creşte foarte mult pentru că nu există locuri în care să poată fi vândută o carte. Vor fi şanse de creştere dacă vor intra în România nişte retaileri mai mari. În momentul de faţă, hipermarketurile sunt de fapt cele care vând majoritatea cărţilor în România, cum nu se întâmplă în celelalte ţări din Europa, unde lanţurile de librării sunt motoarele şi locomotivele de vânzare a cărţilor", a declarat agenţiei MEDIAFAX Dan Vidraşcu, directorul general şi proprietarul editurii Litera Internaţional, cea mai mare din România după cifra de afaceri, care a ajuns la 43,9 milioane de lei anul trecut şi la 42,8 milioane de lei în 2010.
Chiar dacă celelalte genuri de cărţi s-au vândut din ce în ce mai prost, cartea de copii este în topul vânzărilor şi nu înregistrează scăderi.
"Poveştile şi după aceea cartea de colorat - când spunem carte de colorat este mai degrabă o carte practică, care se vinde cu un preţ de până în zece lei. Deci vorbim strict de cartea pe carton, de fapt. Cartea de colorat, puzzle şi-aşa mai departe", a afirmat Vidraşcu.
El a explicat că tirajele au scăzut în ultimii ani cu o treime, în special pentru beletristică, şi au ajuns la circa 2.000 de exemplare. La un moment dat, a spus el, s-a oprit scăderea, pentru că nu mai merită să scoţi o carte, dacă nu are tiraj de minim 2.000 de exemplare.
"Fantasy-ul cred că a avut momentul de glorie acum câţiva ani, acum este într-un uşor declin, există în continuare o cerere, dar mult mai slabă decât în anii trecuţi. Pe zona de literatură comercială e o tendinţă accentuată pe literatura pentru femei, roman de dragoste, dar ceva mai modern, nu abordarea asta clasică, gen Sandra Brown.
Temele sunt cam aceleaşi, repetitive, dar oamenii caută mai mult o literatură ancorată în prezent. Aceste cărţi pot ajunge şi la tiraje de 5.000-10.000 de exemplare. Şi pentru preşcolari tirajele trec de 3.000 de exemplare, dar contează foarte mult preţul. Dacă discutăm despre cărţi sub zece lei, tirajele iniţiale pot pleca de la 5.000 de exemplare, iar vânzările într-un an pot depăşi şi 10.000 de exemplare", a spus directorul editurii.
Totodată, cărţile premiate se vând şi de două ori mai bine, dacă premiile sunt scoase în evidenţă. "Doar dacă menţiunea de pe copertă este întreţinută şi însoţită de o campanie de marketing, pentru că, dacă doar scrie Pulitzer pe ea, nu se întâmplă absolut nimic, trebuie să trâmbiţezi că este premiată şi doar după aceea simţi în vânzări ceva", a afirmat el.
Vânzările de carte cresc şi atunci când autorul moare. "Dar durează foarte puţin. Dar tebuie să fii foarte foarte prompt şi dacă ai un canal de distribuţie diferit decât cel clasic, librăriile, care e foarte greoi, ci unul mai degrabă rapid, cum ar fi chioşcul de presă. Acolo mai ales simţi impactul, pentru că trebuie să ieşi pe piaţă la câteva zile şi efectul durează nu mai mult de o săptămână", a mai spus directorul editurii Litera.
Faptul că românii nu sunt mari cititori o demonstrează şi lunile în care se cumpără cel mai mult carte, respectiv noiembrie şi, mai ales, decembrie, principalul motiv fiind cadourile. Cea mai proastă perioadă pentru editori este vara, chiar dacă atunci sunt vacanţele în care şi copiii şi părinţii ar avea, teoretic, mai mult timp pentru citit.
"Românii nu citesc foarte mult în general, dar vara cu atât mai puţin. Cum e cald afară, lumea nu mai petrece foarte mult timp în casă şi-atunci citeşte mai puţin", a încheiat Vidraşcu.
