Au romanii bun simt? Vezi ce arata cel mai nou studiu:
Românii consideră despre ei că au bun simţ, însă cu moderaţie, bunul simţ înseamnând în percepţia acestora în primul rând folosirea formulelor de mulţumire pentru serviciile oferite de ceilalţi,
conform unui studiu realizat la iniţiativa Pate Bucegi în luna mai.
Deşi bunul simţ şi ospitalitatea au fost considerate dintotdeauna "cartea de vizită a românilor" şi se spune că oriunde te duci în România găseşti oameni dornici să te găzduiască şi să te primească la masă, se pare, totuşi, că românii nu îşi dau note de premianţi. Acest lucru este dovedit de locul pe care românii singuri plasează România în clasamentul celor 27 de ţări europene din punct de vedere al educaţiei sociale, morale şi spirituale: locul 18.
Dintre caracteristicile cele mai importante pe care românii consideră că le au pe primul loc se situează generozitatea, bunul simţ, respectul şi politeţea. Chiar dacă aceste calităţi sunt pe primele locuri în imaginea de ansamblu a românului, doar 20% dintre români îşi dau note bune la aceste calităţi.
La capitolul responsabilitate şi încredere nu stăm însă la fel de bine. Aceste calităţi se află pe ultimul loc. Doar 14% dintre români consideră că suntem demni de încredere, cinstiţi şi atenţi în a ne onora promisiunile.
Bunul simţ pentru români înseamnă în primul rând folosirea formulelor de mulţumire pentru serviciile oferite de ceilalţi. Aproximativ 80% dintre ei au ales ca formulele cel mai des folosite "mulţumesc" şi "te rog", alături de formula de salut "bună ziua". "Îmi cer scuze" este o altă formulă folosită de românii cu bun simţ, însă fără a se face risipă.
Atunci când vine vorba de educaţie şi bun simţ, o majoritate covârşitoare dintre români, 96%, consideră că bunul simţ se învaţă în familie şi că părinţii sunt cei care trebuie să facă educaţie în acest sens. Se aşteaptă, de asemenea, de la profesorii şi în speţă din şcoală, într-un procent de 66%, ca "bunul simţ" învăţat acasă să se perpetueze.
Un alt mediu care ar trebui să încurajeze bunul simţ şi să educe oamenii în acest sens este mass-media. 19% dintre români consideră mass-media responsabilă de educarea românilor.
Şi pentru că bunul simţ se învaţă în familie, tot în familie se manifestă de cele mai multe ori. Părinţii şi bunicii, urmaţi pe locul al treilea de partenerul de viaţă sunt cele mai respectate persoane din viaţa unui român. Mai mult de jumătate dintre români consideră că partenerul de viaţă are o importanţă deosebită şi că merită să fie tratat cu mult bun simţ şi respect.
La polul opus, şoferii din trafic, călătorii din mijloacele de transport, vecinii şi colegii de serviciu primesc mai puţine dovezi de bun simţ şi sunt categorii mult mai puţin respectate de români.
Românii consideră că primesc respect şi sunt trataţi cu bun simţ tot de familie. Peste jumătate din români sunt de părere că, dacă oferi gesturi de bun simţ, vei primi la rândul tău respect şi consideraţie. Există însă un procent semnificativ de români, 32%, care consideră că "în societatea de azi nu ai nimic de câştigat dacă ai bun simţ", acest sentiment intensificându-se odată cu înaintarea în vârstă.
Între românii cu bun simţ sunt şi români responsabili: protejarea mediului înconjurător este cea mai importantă cauză pentru care românii ar dona o sumă de bani sau ar aloca ore în timpul lor liber. Un procent de 42% dintre ei sunt dispuşi să facă acest lucru. Pe locurile următoare, însă la foarte mare distanţă de prima cauză, se afla acţiuni ce au ca scop ajutorarea copiiilor cu nevoi speciale, un sfert din românii intervievaţi manifestându-şi interesul în acest sens.
Studiul despre bunul simţ la români a fost realizat la iniţiativa Pate Bucegi, cu ocazia lansării campaniei de comunicare ce se va desfăşura în perioada mai-iulie 2013 şi care pune accent pe conceptul de "bun simţ". Studiu a fost realizat de compania Exact CC pe un eşantion de 400 de persoane, cu vârste cuprinse între 18 - 59 de ani, din mediul urban, cu educaţie medie şi superioară.
