Țara Făgărașului - gust, tradiții, pasiune și credință în Destinația anului 2020 în România
Galerie foto
Dar și pasiune pentru tot ceea ce este românesc și credință puternică atât în identitatea națională, cât și în tot ceea ce există mai presus de noi.
Călătoria pe aceste meleaguri trebuie să se bazeze, înainte de orice, pe descoperirea poveștilor locurilor și ale oamenilor, care vor contura fiecare experiență trăită și vor însufleți fiecare colț de natură vizitat. Fie că este vorba despre istorisiri vechi de-un veac, fie despre povești contemporane, cu toate și-au găsit locul în acest colț de Românie.
Muzeul din Mândra a adus în prezent un trecut plin de farmec și a transformat motivele tradiționale în zestre contemporană. Muzeul din Rucăr oferă, la rându-i, experiențe autentice și le oferă turiștilor posibilitatea de a petrece și noaptea într-un decor rustic, pur românesc.
Ceva mai sus de satul Rucăr se află unul dintre numeroasele locuri de promenadă pe care natura le-a oferit oamenilor în aceste meleaguri, căci, oriunde ți-ai îndrepta privirea, vei fi „răsplătit” cu un spectacol colorat în verde, alb și albastru.
Continuând traseul prin pășuni, pe dealuri sau printre turme, vom avea mari șanse să fim încântați cu peisaje desprinse din vis, poate chiar și cu vârful Moldoveanu ieșind din perdeaua de nori care îl învăluie.
Din când în când, vom vrea să poposim, să ne bucurăm de bucate cu savoare, de legume proaspete și de „licori magice”, iar de lângă ele nu trebuie să lipsească pâinea pregătită în casă, proaspăt scoasă din vatră, „bătută” bine înainte de a fi tăiată.
Cu forțe proaspete, vom porni pe drumul credinței, nu înainte de a afla că aceasta a fost, de-a lungul istoriei, bunul cel mai de preț și cel mai apărat al locuitorilor acestor ținuturi. Religiile diverse și-au găsit spațiul de manifestare aici, oamenii lăsând în urma lor dovezile credinței încă de pe vremea dacilor, la Templul Ursitelor din Șinca Veche. Mai târziu, în secolul 13, călugării cistercieni au construit la Cârța singura mănăstire specifică acestui cult care supraviețuiește (parțial) și în prezent pe teritoriul României.
Drumul credinței continuă cu biserica din lemn din Șinca Nouă, mai veche decât însuși satul, cu al său clopot ce alungă norii de furtună, și ajunge la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, un edificiu construit de familia Brâncovenilor, lăcaș-omagiu pentru scrierile și picturile bisericești românești.
Și, pentru a încheia cu alai vizita noastră în acest tărâm magic, nu trebuie să ratăm onorurile gărzii de la Cetatea Făgărașului, care ne promit o incursiune în viața medievală românească. O călătorie în Țara Făgărașului poate arăta așa și se poate desfășura într-o regiune liniștită, cu propriile legi ale timpului, conectate mai mult la ritmul naturii decât la cel al tehnologiei. Viața satului transilvănean, cu a sa puritate menținută în timp, ne așteaptă să o descoperim. Viața montană ne promite că vom avea trasee spectaculoase, cu niveluri diferite de dificultate, și chiar și cei mai aventuroși dintre noi pot avea parte de doze de adrenalină, pe râul Olt, într-o plimbare cu caiacul. Iar pentru cei care caută liniște și tihnă, această destinație este, cu siguranță, o regăsire cu tot ceea ce înseamnă simplitatea vieții.
Autor: Oana Grozavu (www.visatorprinlume.ro)