Pericolul de pe Insulele Seychelles. Semnalul de alarmă tras de specialiști
Your browser doesn't support HTML5 video.
Galerie foto
Acolo, cercetătorii încearcă să regenereze coralii folosind pepiniere. Apoi îi mută în ocean.
Sub apele limpezi precum cristalul ale Oceanului Indian, recifele de corali din jurul insulelor Seychelles adăpostesc o multitudine de vietăţi - de la nevertebrate minuscule până la caracatiţe uriaşe.
David Rowat, preşedinte Societăţii de Conservare Marină din Seychelles: "E unul dintre cele mai complexe habitate imaginabile. Imaginaţi-vă o pădure tropicală pe steroizi, asta e un recif de corali, dar oamenii nu ştiu. E o uriaşă comoară de biodiversitate."
Recifele fragile sunt, în acelaşi timp, o barieră care protejează coastele şi o atracţie pentru turişti, de care depinde economia tării. Dar, în urmă cu trei ani, încălzirea oceanului, provocată de fenomenul El Nino, a distrus mare parte din coralii din Seychelles. Cercetătorii încearcă acum să regenereze recifele folosind pepiniere de corali.
Leo Barret, şef de proiect: "Am luat ceea ce numim noi corali de ocazie, adică rupţi deja de furtuni sau de cei care fac scufundări şi îi lăsăm să crească un an, un an şi jumătate, până când ating o dimensiune bună, de 15-20 de centimetri."
Aproximativ cinci mii de corali sunt crescuţi în două pepiniere din Insula Cerf (SERF), în acvarii în care temperatura este controlată permanent. Când sunt suficient de mari, biologii marini îi duc înapoi în ocean. Sunt fixaţi pe structuri artificiale la distanţe de câteva zeci de centimetri unii de alţii. Când vor creşte, se vor uni şi vor forma un recif. Este doar unul dintre proiectele de regenerare a coralilor din Seychelles. La scară globală însă reprezintă o picătură într-un ocean.
Fanny Douvere, reprezentantă UNESCO: "În scenariul în care continuăm ca până acum, adică ne sporim emisiile, riscăm să pierdem majoritatea recifelor de corali până în 2100. Adică până la sfârşitul secolului, peste 80 de ani."
Specialiştii estimează că jumătate dintre coralii care existau la începutul secolului 20 au murit deja. Potrivit unui studiu de anul trecut, creşterea temperaturii oceanului, pescuitul excesiv şi poluarea distrug coralii într-un ritm mai rapid decât aceştia se pot regenera.
Leo Barret, şef de proiect: "Întrebarea este: ce vreţi să vadă nepoţii voştri? Vreţi să vadă o mare plină de plastic, plină de bidoane sau vreţi că viitoarea generaţie să vadă recife de corali, o diversitate de peşti specifică oceanului, specifică Pământului? Cred că trebuie să-i protejăm."
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon!