Palatul din București pe lângă care bucureștenii trec zilnic, dar a cărui istorie tristă nu este cunoscută multora

În decursul timpului, vila a primit mai multe denumiri - Palatul Kiseleff, Vila de la Șosea, Casa de la Șosea, Casa Iarca sau Palatul Prințului Moștenitor.

Deși în prezent este sediul unei bănci și nu poate fi vizitată ca obiectiv turistic, merită să privești cu atenție clădirea atunci te plimbi pe Șoseaua Kiseleff. Palatul are o istorie tumultoasă, pe care te invităm să o descoperi în continuare. Iată ce trebui să știi despre Palatul Prințului Moștenitor!

Vilă boierească transformată în Palatul Prințului Moștenitor al României

Proprietatea pe care o putem admira astăzi pe una dintre cele mai circulate șosele din București este formată, de fapt, din trei clădiri separate, care au fost ulterior unite, pentru a forma o vilă mult mai mare, impunătoare. Complexul a aparținut inițial boierului Constantin Iarca, fost primar de Buzău, care a vândut vechea locuință de la Șosea prințului George Valentin Bibescu, apoi a construit, chiar alături, o clădire nouă. Astfel, pe acest teren se învecinau în acel moment Casa Iarca și Casa Bibescu, fiecare având grădini mari, impunătoare, după cum povestește istoricul de artă Oana Marinache, pentru publicația B365.

În anul 1909, familia regală a cumpărat complexul, pentru a deveni locuința prințului Carol al II-lea și a familiei sale. În 1922, cu ajutorul arhitectului Domeniilor Regale, Jean Ernest, și al arhitectului Grigore Cerchez, care a lucrat și la amenajarea unei aripi a Palatului Cotroceni, cele două clădiri separate au fost unite prin intermediul unei alte construcții, un turn cu foișor în stil neoromânesc. Această a treia construcție lega practic vechile clădiri din complex, dând unitate întregului ansamblu arhitectural. În acest fel ingenios a luat naștere Palatul Kiseleff pe care îl putem vedea astăzi.

În acest frumos palat și-a petrecut o mare parte din copilărie viitorul rege Mihai, pe atunci prinț moștenitor al României. Iată de ce clădirea este cunoscută și sub denumirea de Palatul Prințului Moștenitor.

Din păcate, această perioadă a fost una dificilă pentru viitorul rege Mihai, care a locuit aici foarte mult timp doar alături de mama sa, regina Elena, în timp ce tatăl său, regele Carol al II-lea, era plecat în exil, scrie descoperabucurestiul.ro.

Începând cu anul 1925, când regele Carol a renunțat la tron în favoarea fiului său, în Palatul Kiseleff a rămas doar noul rege Mihai, alături de regina-mamă Elena. Ulterior, între anii 1930-1940, regele Mihai a locuit singur în palatul de la Șosea.

Palatul Prințului Moștenitor a fost naționalizat și folosit de autoritățile sovietice

În 1948, după abdicarea regelui Mihai și venirea comuniștilor la putere, Palatul Prințului Moștenitor a împărtășit aceeași soartă ca toate clădirile care aparținuseră familiei regale - a fost naționalizat. Din acest moment, clădirea a fost preluată de autorități și transformată în Centru Cultural al Ambasadei Uniunii Sovietice.

Istoria agitată a clădirii nu se oprește însă aici. După Revoluția din 1989, Palatul Kiseleff a intrat în posesia RAPPS, care a subînchiriat-o timp de 17 ani unei bănci. În acest fel, clădirea a putut fi renovată și păstrată într-o bună condiție. Începând cu anul 2013, o altă bancă și-a stabilit sediul în Palatul Prințului Moștenitor, unde se află și astăzi.

Prin urmare, chiar dacă această clădire nu poate fi vizitată ca obiectiv turistic, o puteți observa din exterior și există chiar tururi ghidate, organizate ocazional de diferite fundații culturale sau chiar de istorici sau ghizi, care vor să le arate bucureștenilor farmecul vilelor de altădată.