Modifica setarile cookie
Toate categoriile

Locul mai puțin știut din România unde mii de străini vin în fiecare vară. „Este foarte faimos în Cehia”

Your browser doesn't support HTML5 video.

Porniți pe urmele „pemilor” din Banat, am ajuns aproape de Dunăre într-o zonă unde de 200 de ani trăiesc cehi. Românii le zic "pemi”, cel mai probabil după numele Boemiei - regiunea de baștină a cehilor.

Aduși să taie lemne complet izolați și înconjurați de pădure, cehii și-au păstrat limba și obiceiurile. Satele pemilor din Banat sunt cunoscute mai mult în Cehia decât la noi. Iar vara, mii de străini vin să experimenteze traiul rural autentic într-un colț din „Necunoscuta Românie”.

Suntem în sudul Banatului, într-o zonă de dealuri molcome, acoperite cu păduri nesfârșite. Dincolo de culmi, la nici 20 de kilometri distanță, ne așteaptă Dunărea cu Cazanele și Clisura. Drumul îngust, la început asfaltat, apoi de pământ, ne poartă o vreme prin vale dar, treptat, se ridică pe muchia unui deal, lăsând să se vadă frumusetea împrejurimilor. Undeva departe, se văd niște acoperișuri - acolo este Ravensca, cel mai izolat sat de cehi din Banat. Până acolo, nici țipenie de om.

Cu cel mult 100 de case, Ravensca se întinde pe trei culmi de deal care pornesc, în stea, chiar de la biserică. În sat sunt case îngrijite, împodobite cu flori, alături de altele, în ruină. Mașinile parcate pe marginea drumului au toate număr de Cehia, iar pe la porți nu răspunde nimeni.

Ca un noroc, ne iese în cale Johan Pelnas, plecat să-și ajute un vecin la cosit. Are 76 de ani, dar e sănatos și în putere. Johan Pelnas, localnic: „Pentru că mă ține soția bine!”

Citește și
Băile Herculane
Două izvoare tămăduitoare care atrăgeau turişti în Băile Herculane au secat după ce un investitor local a forat în zonă

Reporter: Aveți o nevastă de toată isprava…

Johan Pelnas, localnic: „Iaca, am făcut 58 de ani de căsnicie.” De la Johan aflăm povestea cehilor din Banat. Acum 200 de ani, un negustor de lemne din Oravița a adus acolo primele familii de cehi, să taie pădurea. Johan Pelnas, localnic: „I-o deportat încoace, i-o pălăvrăgit că aici o să trăiască bine și i-o dus în pădure.” Cehii și-au intemeiat sate exact pe locurile unde retezau copacii. Șase dintre ele există și azi, iar faptul ca au fost complet izolate i-a ajutat pe oameni să-și păstreze limba, tradițiile și obiceiurile. Johan Pelnas, localnic: „Iacă, noi trăim aici si eu de aici nu ma duc nicări!” Dar, după 90, majoritatea tinerilor au plecat în Cehia. Ravensca mai are 49 de locuitori și la școala din sat sunt înscriși doar 2 elevi. Tocmai au rămas fără învățătoare. Maria Salaba Cotva, localnică: „S-o măritat, o plecat și cine mai vine acum nu stiu…”

Reporter: Acum, cineva care să preia catedra?

Maria Salaba Cotva, localnică: „Ar fi, dar trebuie să stie și limba cehă, și limba română.” Așa, pustiit, locul e renumit în Cehia. Banatul e promovat acolo, iar turiștii vin cu sutele să-l exploreze. Helena Pelnas, localnică: „Camera asta-i pentru musafiri. Când se înțeleg, și 10 or dormit aici!” În satul Eibenthal, aflat la 10 kilometri distanță, se ține în fiecare vară un festival intitulat chiar asa: Banat. Un tren special de la Praga aduce la Oravița mii de turiști.Majoritatea sunt tineri care vor să se bucure de natură. Am intâlnit și noi câțiva, căutand un loc unde să-și puna corturile, la Ravensca. Turiști: „Este foarte faimos în Cehia.”

Reporter: Satul acesta?

Turiști:„Nu, toată zona, tot Banatul e vestit în Cehia pentru că aici locuiesc tot cehi.” În ultimii ani, cehii plecați de la Ravensca au început să vină tot mai des, acasă.

Ventel Prajak, localnic:„Noi ne străduim cu timpul să ne întoarcem să mai renovăm.”

Reporter: Cât de des văîntoarceți?

Ventel Prajak, localnic:„Anul acesta suntem deja a cincea oară.” Deocamdată, în satul Ravensca nu e nicio pensiune, terasă sau vreun restaurant. Dar potențialul de dezvoltare turistică este uriaș. Localnicii speră că tot cehii plecați se vor întoarce să dea satului strălucirea pe care o merită.

Ultimele stiri

Top Citite

Parteneri

Citește mai mult