Grădinile spectaculoase ale Transilvaniei. Locul neștiut unde pare că se deschid porțile Raiului

Sunt locuri necunoscute, care au prins viață din dragostea pentru frumos și natură a proprietarilor: vechi nobili transilvăneni, ori străini stabiliți la noi, pentru care „Necunoscuta Românie” a devenit acasă.

La Poalele Retezatului, în vecinătatea Cetății Devei, se deschid porțile Raiului. Un paradis de flori și arbori întins pe patru hectare. Acum 20 de ani, aici era curtea lui Giovanni Salvatelli, un italian venit în Hunedoara să deschidă o fabrică de încălțăminte. Și-a cumpărat o casă cu o mică grădină la Banpotoc, un sat complet necunoscut pe atunci.

Giovanni Salvatelli, proprietarul grădinii: „Când eram copil, regiunea noastră din Italia era recunoscută ca o mare grădină, veche de secole. Apoi, odată cu industrializarea, în 4 -5 ani s-a întâmplat o mare distrugere a tuturor plantelor. Când am crescut și am avut posibilități financiare, am început să plantez. Tot pământul pe care l-am avut și îl am, inclusiv în Italia, totul este acoperit de flori și plante."

Treptat, italianul i-a adaugat grădinii alei, foișoare, fântâni arteziene și statuete din rocă vulcanică. Vecinii din sat au început să vină să o vadă. Apoi au venit și cei din satele din jur. Și, pe măsură ce grădina creștea, curioșii se înmulțeau.

În 2019, italianul a amenajat o cafenea și o cofetărie ca musafirii să poată zăbovi oricât doresc. A dat grădinii numele nepoatei sale, Zoe, și a decis să lase porțile deschise permanent. Giardini di Zoe a devenit astfel obiectiv turistic pe care ghizii îl includ în tururile lor.

Lucian Musteață, ghid de turism: „Fac un feedback la întoarcere și întreb: ce v-a plăcut? Și mă aștept Castelul Hunedoara, Cetatea Devei, Orăstie... Nu! Nouă ne-a plăcut Giardini di Zoe. Rămâne la un moment dat așa o cireașă de pe tort a excursiei noastre."

120 de mii de oameni au vizitat anul trecut grădina și cea mai mare surpriză a turistilor e să-l întâlnească pe proprietar pe alei, făcând planuri de extindere.

Giovanni Salvatelli, proprietarul grădinii: „Romanii antici ziceau că dacă ai ceva frumos, ceva bun, trebuie să împarți și cu alții. Dacă te bucuri doar tu singur, nu mai are valoare. De aceea trebuie sa împărtășești. Mai avem încă 4-5 hectare unde sa dezvoltăm gradina, ne gândim cum sa dezvoltăm noile parcele."

Lăsăm grădina renascentistă de la Banpotoc şi ne îndreptăm spre un alt paradis, de această dată, baroc. Se află la Avrig, în fosta reședință de vară a baronului transilvănean Samuel von Brukenthal. Întinsă pe mai bine de 16 hectare, grădina înconjoară palatul ridicat de baron acum aproape 300 de ani, replică a celebrului Schonbrunn din Viena.

Arnold Klingeis, administrator Palatul Brukenthal din Avrig: „În acele timpuri, Brukenthal s-a inspirat din marile palate baroce din Europa, vorbim de Schonbrunn, Versailles sau Sanssouci, palate care integrau în diversitatea plantelor plante aduse de pe toate meridianele lumii. Chiar și aici la Avrig au fost adus ananasul, lămâiul, Limette, multe condimente, era un loc exotic."

Povestea exotică a locului atrage mii de turiști care zăbovesc aici cu zilele mai ales că se pot și caza în cele 30 de camere ale palatului.

Turist: „Mi se pare un parc superb, e foarte frumos și e odihnitor."

Turist britanic: „Vin aici cam de trei, patru ani și am văzut cum locul s-a dezvoltat într-o locație minunată chiar pentru reconectarea cu natura, să te bucuri de flori, de pârâul de aici, de arborii din jur."

Fosta orangerie a palatului a fost transformată într-un restaurant cu cafenea care, de anul acesta este inclusă în ruta celor mai frumoase 90 de cafenele istorice din Europa.

În aceeași perioadă în care baronul von Brukenthal construia reședința de la Avrig, un alt conte maghiar își pusese în cap să amenajeze în jurul conacului sau un parc cum nu s-a mai văzut. Ambiția lui a dăinuit peste veacuri, iar acum avem la Simeria cel mai mare parc dendrologic din țara şi al zecelea din europa.

Parcul se întinde pe 70 de hectare, are 9 kilometri de alei pietruite şi cărări care se pierd printre cele peste 2.000 de specii de arbori şi arbuști.

Daniel Pitar, Institutul Marin Drăcea: „Inclusiv Regele Ferdinand, în 1923, a petrecut o zi aici ajutând chiar la determinarea unor specii. Regele fiind un pasionat al botanicii."

Preluat de stat în epoca comunistă, locul a fost revendicat de urmașii contelui, iar procesele au durat 12 ani. Conacul s-a ruinat, iar parcul pare pe alocuri neîngrijit. Chiar şi aşa, sunt mii de oameni care vin aici, mai ales vara, să se bucure de linişte.

Turist: „Căutând obiective turistice, pe lângă cele clasice - Castelul Corvinilor, Cetatea Deva - am zis să facem şi câteva obiective naturale"

În urmă cu un an, Arboretul de la Simeria a intrat definitiv în proprietatea institutului de cercetări şi amenajări silvice Marin Drăcea, dar e nevoie de cel puţin 4 milioane de euro pentru a reface parcul.