Digitalizarea României. Comparație cu alte state europene

Astfel, deși infrastructura este una bună, care plasează România printre fruntașii UE, datele din raport arată că țara noastră rămâne cu mult sub media UE în ceea ce privește competențele digitale, adică modul de folosire al internetului.

Conectivitatea fixă din România, în special fibra până la puncte de lucru (FTTP), înregistrează cele mai bune rezultate din UE și continuă să progreseze rapid.

De asemenea, în România există un număr relativ ”foarte mare” de absolvenți de IT&C, cu o pondere ridicată a femeilor specialiste în IT&C, ”domenii în care România ar putea aduce o contribuție importantă la realizarea obiectivelor deceniului digital al UE” - se arată în documentul european.

Raportul mai spune că există, de asemenea, ”progrese” în ceea ce privește serviciile publice digitale, unde ”scorurile României sunt încă sub mediile respective ale UE, iar măsurile importante planificate nu au încă rezultate”. ”România recuperează decalajul față de media UE în ceea ce privește anumiți indicatori de digitalizare a întreprinderilor.

Pe de altă parte, România continuă să înregistreze performanțe slabe în ceea ce privește competențele digitale de bază și acoperirea 5G.” - precizează documentul.

România aplică mai multe măsuri în domeniul competențelor digitale, dar rămâne cu mult sub media UE în ceea ce privește rezultatele actuale, ”ceea ce reprezintă un risc pentru atingerea colectivă a obiectivelor UE”. Doar 28% din populație are cel puțin competențe digitale de bază, sub media UE de 54% și sub obiectivul UE de 80%.

Decalajul față de media UE este la fel de mare și în ceea ce privește femeile care au cel puțin competențe digitale de bază (26% față de 52% la nivelul UE). În plus, doar 9% dintre persoane au competențe digitale peste nivelul de bază, comparativ cu media UE de 26%.

În comparație cu obiectivele UE 2030, ”aceste rezultate sugerează că autoritățile române și toate părțile interesate implicate vor trebui să depună eforturi semnificative pentru a reduce aceste decalaje”. În plus, o schimbare semnificativă de ritm ar duce la creșteri ale productivității, la o utilizare mai largă a tehnologiei în întreaga economie și la o mai mare utilizare a serviciilor publice de către cetățeni.

România are o pondere scăzută a specialiștilor în IT&C - 2,8% din totalul locurilor de muncă - rămânând sub media UE (4,6%), în timp ce ponderea absolvenților de IT&C de 6,9% plasează România printre liderii UE. Discrepanța se explică în mare măsură prin dificultatea de a reține talentele în România.

România înregistrează o performanță în ceea ce privește femeile din sectorul digital: femeile specializate în IT&C reprezintă 25,2% din specialiștii în IT&C, față de o medie UE de 18,9%. Implicarea sectorului privat în politicile care vizează dezvoltarea competențelor digitale se află încă întrun stadiu incipient, ”dar este în creștere”.

În ceea ce privește inițiativele pur private, doar 9% dintre întreprinderi oferă cursuri de formare în domeniul TIC angajaților lor, cu mult sub media UE de 22%, deși acest procent a crescut semnificativ în ultimul an. ”România ar trebui să își intensifice semnificativ eforturile în domeniul competențelor digitale. În special, România ar trebui să implice în continuare părțile interesate din sectorul privat în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor privind competențele digitale.

De asemenea, România ar trebui să acorde o atenție deosebită consolidării eforturilor de perfecționare și recalificare, precum și atragerii și menținerii în activitate a specialiștilor în domeniul IT&C”.

Infrastructura digitală este domeniul în care România are cele mai bune rezultate, îndeplinind deja una dintre condițiile prealabile pentru o transformare digitală de succes și contribuind în mod exemplar la atingerea obiectivelor digitale ale UE privind conectivitatea Gigabit pentru toți.

În special, conectivitatea fixă este un domeniu în care România se află printre fruntașii UE și continuă să progreseze rapid, 96% dintre gospodării având acoperire de rețea gigabit. Acoperirea VHCN (”Very High Capacity Networks”, adică ”Rețele de Capcitate Foarte Înaltă”) este de 96%, față de media UE de 73%.

România înregistrează cele mai bune rezultate dintre statele membre în ceea ce privește acoperirea FTTP, cu 96%, față de o medie UE de 56%. Gradul de adoptare a evoluat, de asemenea, în mod pozitiv, 81% dintre persoanele fizice luând abonamente de cel puțin 100 Mbps, față de media UE de 55%, și 23% dintre persoanele fizice luând conexiuni de cel puțin 1Gbps, față de media UE de 14%.

Prețurile sunt în creștere în toate gospodăriile, dar rămân la aproximativ jumătate din media UE. În plus, în unele părți ale României persistă disparități mari între mediul rural și cel urban, unde zonele rurale se situează încă sub media UE în ceea ce privește acoperirea VHCN.

”Per ansamblu, România este foarte bine plasată pentru a atinge rapid obiectivul Gigabit, datorită unei combinații de dinamici favorabile ale pieței și intervenției publice, inclusiv reglementare și finanțare. Cu toate acestea, pentru moment, și în ciuda faptului că a recuperat decalajul în ceea ce privește alocarea spectrului 5G și a altor câteva măsuri de reglementare instituite pentru a facilita implementarea, există un risc real ca România să nu atingă obiectivul 5G pentru 2030. România ar trebui să își accelereze eforturile în ceea ce privește infrastructura de conectivitate, în special în ceea ce privește introducerea conectivității 5G, explorând toate sursele de finanțare disponibile pentru a sprijini investițiile private în domeniile care nu sunt viabile din punct de vedere comercial” - se mai arată în raportul Comisiei Europene din 2023, privind digitalizarea României.

În prezent, platforma ghișeul.ro, care oferă posibilitatea contribuabililor de a vizualiza obligațiile de plată existente și/sau de a plăti online cu cardul, parțial sau total, taxele si impozitele locale, precum și amenzile existente, are peste două milioane de utilizatori.

”Cele peste 267.000 de tranzacții efectuate, cu peste 100.000.000 lei colectați în primele 11 zile ale anului 2024 înseamnă mai puțin timp pierdut la ghișee și o relație mai eficientă între stat și cetățeni. Reamintim că, pe lângă plata taxelor și impozitelor, utilizatorii pot efectua plata contravalorii CI, pașaport, permis, PAD” – se arată într-un mesaj transmis recent pe pagina de socializare a Autorității pentru Digitalizarea României.

Articol susținut de VISA.