Studiu al cercetătorilor români: în ce condiţii pot copiii să mănânce zăpadă

Copiii pot mânca zăpadă proaspăt căzută sau nu mai veche de o jumătate de zi, arată un studiu privind încărcătura microbiană a zăpezii realizat în premieră în Miercurea Ciuc de cercetători ai Universităţii Sapientia.

Conferenţiarul universitar dr. Máthé István, de la Catedra de Bioinginerie a Universităţii Sapientia din Miercurea Ciuc, a declarat joi, pentru AGERPRES, că în lunile ianuarie şi februarie 2017 a realizat un studiu privind încărcătura microbiană a zăpezii, împreună cu studenţii de la secţia Ingineria Mediului, rezultatele fiind făcute publice acum.

Potrivit sursei citate, în prima zi a cercetării s-a colectat zăpadă în recipiente sterile, chiar în timp ce ningea, după care, la fiecare a doua zi s-au prelevat probe din acelaşi loc, respectiv de la locul de joacă din Parcul Central din Miercurea Ciuc şi de la un scuar aflat într-un sens giratoriu dintr-o intersecţie circulată a municipiului.

Citește și

Pârtia ”Cocoș” din Bistrița a fost inaugurată. Simbolul său este un struț

Membrii echipei de cercetare au topit zăpada şi au însămânţat lichidele 'pe medii nutritive, pe care au putut să crească bacteriile şi mucegaiurile existente în proba respectivă'.

Dr. Máthé István a menţionat că, după prima zi în care a nins, nu s-au mai înregistrat precipitaţii pe tot parcursul experimentului, iar temperatura medie a fost de minus 8 grade Celsius, cea mai scăzută valoare fiind de minus 17,4 grade Celsius, iar cea mai ridicată fiind de minus 1,1 grade Celsius.

Rezultatele au arătat că, în prima zi, în zăpada proaspăt căzută, au fost identificate cinci bacterii pe mililitru în luna ianuarie, respectiv 20 de bacterii în februarie, după care, cu trecerea timpului, numărul lor a crescut.

Astfel, după două zile s-au identificat 65 de bacterii, iar după patru zile 104 bacterii pe mililitru, iar în ziua a şasea există un maximum de 180 de bacterii pe mililitru în luna ianuarie, respectiv 178 de bacterii în februarie.

Creşterea numărului de microorganisme, spune cercetătorul, 'se datorează impurităţilor din aer, care se depun pe zăpadă odată cu trecerea timpului'.

Dr. Máthé István a punctat faptul că 'numărul bacteriilor este cu puţin mai mare în sensul giratoriu decât în parc, dar nu semnificativ'.

Referitor la prezenţa mucegaiurilor, în prima zi acestea nu au fost identificate, nici în probele din ianuarie şi nici în cele din februarie, după care s-au identificat într-un număr destul de constant, între 5 şi 20 pe mililitru.

Numărul este mai mic, întrucât mucegaiurile suportă mai greu condiţiile meteo precizate, în vreme ce bacteriile, majoritatea aparţinând genului Bacillus, au spori şi rezistă mult mai bine condiţiilor vitrege de mediu.

"Dacă vrem să facem o sinteză a studiului făcut în Miercurea Ciuc, putem spune că microorganisme, în special bacteriile vii, pot fi evidenţiate chiar şi în zăpada proaspătă care, foarte probabil, sunt lipite de particulele din aer şi cad odată cu fulgii de zăpadă şi aşa ajung pe sol, iar numărul şi diversitatea lor creşte odată cu timpul. Însă, nu trebuie să fim prea miraţi, deoarece nici aerul din jurul nostru nu este steril. Noi am evidenţiat că şi în ianuarie, în Miercurea Ciuc, în medie pot fi cam 105 bacterii, respectiv 48 de mucegaiuri într-un metru cub de aer", a declarat Máthé István.

În calitate de microbiolog, cercetătorul harghitean spune că cei mici pot mânca zăpadă, acesta fiind un obicei destul de larg răspândit la copii, dar propune ca zăpada să fie proaspătă sau nu mai 'veche' de o jumătate de zi.

"Plecând de la faptul că în parc copiii mai mănâncă zăpadă, ca şi tată, ca şi microbiolog, mi-am pus întrebarea cât de sigur este mâncatul zăpezii, iar pe baza rezultatelor noastre nu le-aş interzice copiilor să mănânce zăpadă, dar propunerea mea este să fie numai zăpadă proaspătă sau nu mai veche de jumătate de zi", a arătat dr. Máthé István.

În plus, cercetătorul a mai spus că atunci când mâncăm un bulgăre de zăpadă, ajung în organism doar câţiva mililitri de lichid.

El a făcut referire şi la un studiu similar efectuat în 2011 de cercetătoarea Paris Arya din Canada, care a arătat că în Montreal şi în zona suburbană numărul bacteriilor este cuprins între câteva zeci şi 2.500 pe mililitru, iar numărul mucegaiurilor seamănă cu rezultatele cercetării de Miercurea Ciuc, adică maxim câteva zeci.

De asemenea, potrivit unui alt studiu recent al cercetătoarei canadiene, realizat în 2016 şi legat de chimia aerului, zăpada, chiar şi după câteva ore 'absoarbe într-o cantitate semnificativă unele substanţe chimice din gazele emanate de autoturisme, care sunt dăunătoare sănătăţii, cum ar fi benzenul, toluenul, xilenul', recomandarea acesteia către copii din zona urbană fiind mult mai strictă, aceea de a nu mănânca zăpadă.

Acesta este primul studiu privind încărcătura microbiană a zăpezii realizat de cercetătorii din Miercurea Ciuc, în trecut aceştia realizând cercetări despre calitatea aerului din municipiu şi din împrejurimi.