Fotografia uluitoare care arată fața dezastrului din Groenlanda, după topirea gheții
Olsen trebuia să recupereze dispozitivele de măsurare care fuseseră montate în gheaţă, în misiunea Blue Action, însă când a pornit cu sania trasă de câini a găsit stratul de gheaţă acoperit de apă.
Fotografia făcută a fost publicată pe Twitter de cercetătorul Rasmus Tonboe, colegul lui, şi a devenit populară, avertizând asupra vitezei de topire a gheţii din zona arctică.
Pe 12 iunie 2019, potrivit National Snow & Ice Data Center, gheaţa de pe aproximativ 712.000 km din suprafaţa Groenlandei s-a topit, cu 470.000 de km pătraţi mai mult faţă de aceeaşi dată a anului trecut şi cu 600.000 km pătraţi faţă de media dintre anii 1981 şi 2010.
Peste 40% din Groenlanda s-a topit doar în acea zi, iar pierderea totală de gheaţă este de peste 2 miliarde de tone.
Este posibil ca anul acesta să fie doborât un record în Groenlanda. Comunităţile de aici se bazează pe gheaţă pentru transport şi vânătoare.
În 2012, a fost înregistrat cel mai crescut nivel de topire a gheţii în Groenlanda, când timp de câteva zile, 97% din întregul înveliş de gheaţă prezenta suprafaţă topită.
Miercurea trecută, temperaturile din Groenlanda au crescut cu 40 de grade peste normal.
„Această apă proaspătă care se varsă în Atlanticul de Nord perturbă modelul de circulaţie din ocean şi nu înţelegem pe deplin consecinţele, dar poate provoca furtuni puternice în nord-vestul Europei”, a declarat pentru Euronews profesorul Jason Box de la Geological Survey of Denmark and Greenland.
Recent, în numeroase regiuni din lume au avut loc evenimente meteorologice extreme legate de schimbările climatice - valuri de căldură în India, inundaţii în China şi furtuni violente în Europa.
Institutul meteorologic din Danemarca a anunţat luna trecută că sezonul de topire a gheţii a început cu aproximativ o lună mai devreme decât era aşteptat, pentru a doua oară în ultimele patru decenii.
„Mai întâi, trebuie să încetăm să emitem carbon în mod exagerat, apoi trebuie să îl eliminăm din atmosferă şi să îl depozităm cumva în oceane, pentru a preveni intensificarea efectului de seră”, a mai spus Box.
Procesul de stocare a carbonului pare să fie esenţial în prevenirea topirii gheţii.