VIDEO. Ce creaturi au descoperit scafandrii de mare adâncime în Oceanul Indian: ”O oază de viață”
Galerie foto
Oamenii de știință au descris această regiune – supranumită ”capcana”, situată în apropierea vulcanului de adâncime Satho Rahaa din Maldive – drept o „oază de viață” într-un „deșert oceanic foarte mare”, în care mulțimi de pești și rechini coboară pentru a se hrăni cu un nor de mici creaturi marine.
Aceste creaturi sunt numite ”micronekton” și au o lungime cuprinsă între 2 și 20 de centimetri. Printre ele se află atât crustaceele krill, dar și organisme mai mari, cum ar fi peștii.
Micronektonul se poate mișca independent de curenții oceanici și înoată la suprafața oceanului noaptea pentru a vâna plancton, înainte de a se scufunda înapoi la siguranța relativă a adâncurilor, spre dimineață.
Dar în zona de ”capcană”, stâncile abrupte de sub suprafața oceanului, formate din recife fosilizate și roci vulcanice, descurajează micronektonul să se scufunde la o adâncime mai mare de 500 de metri. În schimb, vietățile sunt urmărite într-o buclă nesfârșită de rechinii nemiloși.
„Această zonă are toate semnele distinctive ale unui nou ecosistem distinct. Zona de capcană creează o oază de viață în Maldive și este foarte probabil să existe în alte insule oceanice și, de asemenea, pe versanții continentelor”, a declarat Alex Rogers, ecologist marin la Universitatea Oxford, într-un comunicat citat de Live Science.
Noul ecosistem ciudat a fost descoperit în cadrul Misiunii Nekton Maldives, care trimite submarine la aproximativ 1.000 de metri sub suprafața oceanului, în apropierea celor 20 de atoli naturali ai Maldivelor, pentru a studia și a documenta sistematic adâncimile aproape neexplorate.
Satho Rahaa este un munte submarin cu o circumferință de aproximativ 28 de kilometri, un vulcan antic stins, care în timpul formării sale s-a ridicat brusc la 1.500 metri de fundul oceanului.
Prădătorii care vânează micronektonul - dar și unii pe alții - în timpul migrației verticale sunt formați din bancuri de ton, pești mari de adâncime, cum ar fi oreo țepos (Neocyttus rhomboidalis) și alfonsino (Beryx decadactylus), precum și tot felul de rechini.
Cu ajutorul submarinului submarinului Omega Seamaster II, scafandrii au observat rechinii tigru (Galeocerdo cuvier), rechinii șase branhii (Hexanchus griseus), rechinii tigru de nisip (Carcharias taurus), peștii câine, rechinii gulpers (Centrophorus) rechinii-ciocan scos (Sphyrna lewini), ”rechini mătăsoși” (Carcharhinus falciformis) și mai rar întâlniții ”rechini mărăcini” (Echinorhinus brucus).
Oamenii de știință au capturat imagini ale acestor creaturi oceanice, au colectat probe biologice și au scanat topografia subacvatică a regiunii cu ajutorul unui sonar.
„Am observat destul de mult rechini în ape mai puțin adânci în Maldive înainte, dar pentru prima dată am reușit să documentăm o diversitate atât de imensă de rechini în adâncurile apelor”, a declarat Shafiya Naeem, director general al Institutului de Cercetare Marină din Maldive.
Oamenii de știință cred că, studiind regiunea în detaliu, pot afla cum s-a dezvoltat acest ecosistem ciudat, dar durabil, și pot afla cum să păstreze mai bine micronektonul, a cărui sursă de hrană a planctonului este amenințată de schimbările climatice.
Supraviețuirea micronektonului este crucială pentru Maldive, pentru care pescuitul reprezintă a doua cea mai mare industrie, în afară de turism.
Dacă încălzirea globală continuă în ritmul actual, aproape 80% din Insulele Maldive vor deveni nelocuibile până în 2050, potrivit unui studiu geologic din SUA.