VIDEO. Ce a descoperit un robot subacvatic pe fundul Lacului Baikal din Rusia, cel mai vechi din lume

Robotul a descoperit cicatrici lăsate în urmă de erupțiile de noroi la adâncimi cuprinse între 100 și 165 de metri în două zone: Malaya Kosa Bay și Goryachinskaya Bay - de-a lungul țărmului nord-vestic al lacului.

Deși oamenii de știință știau deja că lacul Baikal adăpostește vulcani de noroi, cea mai recentă descoperire se află inconfortabil de aproape de o zonă de falie cunoscută sub numele de Severobaikalsk, sau falia Baikalului de Nord, care se întinde de-a lungul malului lacului, notează publicația de specialitate Live Science.

Semnele unor erupții recente pe fundul lacului ar putea indica faptul că falia este activă.

Vulcanii noroioși sunt expresii de suprafață ale unor procese geologice mai profunde și se formează ca urmare a erupțiilor de nămol și gaze din adânc. Craterele de-a lungul țărmului nord-vestic al lacului Baikal "marchează fisuri care sunt paralele cu falia Severobaikalsk" și indică faptul că falia "este vie", potrivit Oksanei Lunina, geolog structuralist și cercetător-șef la Institutul pentru Crusta Pământului din cadrul Filialei Siberiene a Academiei Ruse de Științe (SBRAS), care a participat la descoperire.

Citește și

Catastrofă ecologică în Lacul Baikal. Peste 140 de foci au murit

"În depresiunea Baikal de Nord, care este limitată de această falie, au avut loc cutremure puternice în trecut", a declarat Lunina într-o declarație.

Cele două situri în care cercetătorii au lansat robotul, sau vehiculul submarin autonom (AUV), au arătat paturi intens fracturate, acoperite cu argilă, sedimente moi și depozite erupte. În cea mai nordică locație din Golful Goryachinskaya Bay, unde au fost filmate imaginile, craterele de aproximativ 130 de metri adâncime se revărsau cu o "masă de noroi", ceea ce indică faptul că o erupție a avut loc recent, potrivit unui studiu publicat în octombrie 2023 în revista Doklady Earth Sciences.

Imaginile arată straturi de rocă care au fost smulse și forțate de erupțiile de noroi și de fluide saturate de gaz.

Bolovanii păreau să fi fost "storciți" pe jos, iar praful de argilă și nămol de deasupra părea deranjat și poros, au notat cercetătorii în studiu.

Mai adânc în Golful Goryachinskaya, la aproximativ 160 de metri adâncime, cercetătorii au observat sute de cratere mici, în formă de con.

"Acestea sunt peste tot însoțite de deformări fragile ale fundului", au scris aceștia în studiu. Gurile de aerisire, care aveau o înălțime și un diametru de 5 centimetri, erau pline de amfipode și gasteropode, în timp ce suprafețele dure din apropiere găzduiau colonii de bureți albi.

Pe măsură ce AUV-ul a călătorit la adâncimi puțin mai mici, "a devenit evident că întreaga pantă abruptă era acoperită în mod dens de vulcani de noroi", au adăugat cercetătorii. În mod normal, vulcanii noroioși nu s-ar forma la adâncimi atât de mici, deoarece necesită temperaturi și presiuni ridicate, a precizat Lunina în comunicat.

Vulcanii noroioși din Lacul Baikal sunt alimentați de obicei de hidrații de gaz, care sunt cristale de apă și gaz care se formează sub corpurile de apă. Hidrații de gaz pot deveni instabili în regiunile în care sunt în joc procese tectonice, din cauza căldurii suplimentare care este creată în scoarța terestră, a declarat Lunina pentru Live Science.

"Dar descoperirea noastră ar putea avea un alt mecanism", a spus Lunina. Mișcările mici și cutremurele din falia Severobaikalsk ar putea provoca ridicarea și erupția nămolurilor prin fundul lacului Baikal, a spus ea.

Este puțin probabil ca aceste fântâni de noroi și gaze dizolvate să perturbe adâncurile lacului. "Trebuie să fie o parte a ecosistemului Baikal", a spus Lunina.

Potrivit U.S. Geological Survey Marine and Coastal Geology Program, Lacul Baikal din Rusia este cel mai vechi lac din lume, cu o vechime de 25-30 de milioane de ani, și unul dintre cele mai limpezi.

Lacul Baikal găzduiește mii de specii de plante și animale, multe dintre ele endemice pentru regiune.