Capsula NASA cu mostre din asteroidul Bennu a aterizat pe Pământ. De ce prezintă interes pentru oamenii de știință | VIDEO
Capsula în formă de picătură, eliberată de nava spaţială robotizată OSIRIS-REx în momentul în care aceasta a trecut la circa 100.000 de kilometri de Pământ, cu câteva ore mai devreme, a aterizat într-o zonă desemnată, la vest de Salt Lake City, în vastul poligon de testare şi antrenament al armatei americane din Utah.
Sonda OSIRIS-REx a rămas în spaţiu după ce a eliberat capsula care conţinea probele. Aceasta a intrat în atmosfera terestră cu o viteză de peste 15 ori mai mare decât cea a unui glonţ de puşcă şi a coborât în deşertul din vestul Utah cu ajutorul unei paraşute.
Următoarea etapă a misiunii este operaţiunea de recuperare, în cadrul căreia experţii se vor deplasa la locul de aterizare şi vor prelua ceea ce a ajuns pe Pământ.
De ce stârnește interes pentru oamenii de științăOamenii de ştiinţă cred că în capsulă sunt 250 g de praf, care va fi analizat de cercetători din întreaga lume. Bennu este considerat cea mai periculoasă rocă din Sistemul Solar, deoarece, deşi şansele sunt mici, traiectoria sa îi conferă cea mai mare probabilitate de a lovi Pământul dintre toţi asteroizii cunoscuţi.
OSIRIS-REx a colectat specimenul în urmă cu trei ani de pe Bennu, un asteroid mic şi bogat în carbon descoperit în 1999. Roca spaţială este clasificată drept „obiect apropiat de Pământ”, deoarece trece relativ aproape de planeta noastră la fiecare şase ani, deşi şansele unui impact sunt considerate mici.
Aparent alcătuit dintr-o serie de roci libere, ca o grămadă de moloz, asteroidul Bennu măsoară doar 500 de metri în diametru, ceea ce îl face puţin mai lat decât înălţimea Empire State Building, dar este mic în comparaţie, de pildă, cu asteroidul Chicxulub care a lovit Pământul în urmă cu 66 de milioane de ani, ducând la extincţia dinozaurilor.
Ca şi alţi asteroizi, Bennu este o relicvă a sistemului solar timpuriu. Deoarece chimia şi mineralogia sa actuală sunt practic neschimbate de la formarea sa, acum 4,5 miliarde de ani, el deţine indicii valoroase despre originile şi dezvoltarea planetelor stâncoase precum Pământul. Este posibil chiar să conţină molecule organice similare celor necesare pentru apariţia microbilor.
Probele returnate în urmă cu trei ani de către misiunea japoneză Hayabusa2 de pe Ryugu, un alt asteroid din apropierea Pământului, conţineau doi compuşi organici, ceea ce întăreşte ipoteza conform căreia obiectele cereşti precum comete, asteroizi şi meteoriţi care au bombardat Pământul timpuriu au însămânţat tânăra planetă cu ingredientele primordiale pentru viaţă.
Sonda OSIRIS-REx a fost lansată în septembrie 2016 şi a ajuns la Bennu în 2018, apoi a petrecut aproape doi ani pe orbita asteroidului înainte de a se aventura suficient de aproape pentru a lua o mostră de material liber de la suprafaţă cu braţul său robotizat, la 20 octombrie 2020.
Nava spaţială a părăsit Bennu în mai 2021 parcurgând 1,9 miliarde de km înapoi spre Pământ, un parcurs care a inclus două orbite în jurul Soarelui.
Intrând în atmosfera superioară cu o viteză de 35 de ori mai mare decât cea a sunetului, cu 13 minute înainte de aterizare, capsula a strălucit până la roşu în timp ce plonja spre Pământ, temperaturile din interior fiind estimate să atingă 2.800°C.
Paraşutele s-au deschis aproape de finalul coborârii, încetinind capsula înainte de a cădea uşor pe solul deşertului din nord-vestul statului Utah.
Eşantionul de pe Bennu a fost estimat la 250 de grame, depăşind cu mult cele 5 grame transportate de pe Ryugu în 2020 sau micul specimen livrat de pe asteroidul Itokawa în 2010. Însă cantitatea de material livrată duminică nu va fi cuantificată mai precis decât peste cel puţin o săptămână.
Cum se face recuperarea capsuleiO echipă de recuperare formată din oameni de ştiinţă şi tehnicieni a fost pregătită să recupereze capsula şi să confirme dacă integritatea recipientului şi a canistrei interioare ce conţine materialul de pe asteroid s-a menţinut integră. Scopul ar fi ca proba să fie lipsită de orice contaminare terestră.
Odată ce capsula va fi securizată, eşantionul va fi transportat cu elicopterul într-o „cameră necontaminată” din poligonul de testare din Utah pentru o examinare iniţială, apoi va fi transportat la Centrul Spaţial Johnson al NASA din Houston, pentru a fi împărţit în specimene mai mici promise celor aproximativ 200 de oameni de ştiinţă din 60 de laboratoare din întreaga lume.
Între timp, sonda spaţială OSIRIS-REx ar urma să navigheze mai departe pentru a explora încă un asteroid din apropierea Pământului, numit Apophis.
Coborârea şi aterizarea finală, prezentate în transmisiune în direct de NASA, au încununat o misiune comună de şapte ani a agenţiei spaţiale americane şi a Universităţii din Arizona. Este doar a treia mostră de asteroid - şi de departe cea mai mare - returnată vreodată pe Pământ pentru analiză, după două misiuni similare ale agenţiei spaţiale japoneze, care s-au încheiat în 2010 şi 2020.