Anomalia din câmpul magnetic al Terrei. Ce spune un expert român despre inversarea Polilor

În plus, magnetismul Pământului slăbește, iar acolo unde apar anomalii puternice, ajung pe sol cantități mai mari de radiații solare și particule dăunătoare.

Spre deosebire de polul nord geografic, care este un punct fix pe glob, polul nord magnetic este în mişcare. Asta se ştie de la prima măsurătoare făcută în 1831. Din Canada a început să avanseze spre Siberia. Dacă viteza istorică era de 15 kilometri pe an, după 1990 deplasarea a fost mai mare - cu 50-60 de kilometri pe an. Acum e la peste 3000 de kilometri distanţă de prima măsurătoare.

Octav Marghitu, cercetator stiinţific la Institutul de Ştiinţe Spaţiale: "Inversia asta a polilor, când se întâmplă, nu se întâmplă de azi până mâine. Deci fenomenul ăsta de inversie, el însuşi are o scală temporală din câte ştiu eu de ordinul sutelor, miilor de ani, cât toată civilizaţia noastră de la Iisus Hristos încoace."

Ultima inversare a polilor magnetici, adică atunci când Polul Nord a devenit Polul Sud, a fost determinată ştiinţific prin cercetarea rocilor şi ar fi avut loc acum 780.000 de ani.

De magnetism depind comunicaţiile, transporturile aeriene şi maritime, tot ce foloseşte busola, sau dispozitive cu GPS. Păsările călătoare, albinele şi rechinii sunt dependente de acest fenomen.

Magnetismul planetei protejează Pământul de particulele nocive dinspre Soare. Acesta a slăbit, în medie, cu 9% în ultimele două secole, iar în Atlanticul de Sud a fost descoperită o anomalie în care acest câmp magnetic este foarte slab. Punctele albe sunt adevărate bombardamente de radiaţii solare, asta a demonstrat chiar proiectul Agenţiei Spaţiale Europene numit SWARM, prin care trei sateliţi specializaţi măsoară cu precizie magnetismul.

România este şi ea implicată în acest proiect, iar cercetătorii de la Institutul de Ştiinţe Spaţiale studiază în special magnetismul extern al Planetei, adică acei curenţi aflaţi în ionosfera, la altitudini de peste 100 de kilometri. Aceştia se pot intensifica, mai ales în timpul furtunilor magnetice, unele create de erupţiile solare.

Octav Marghitu, cercetător ştiinţific la Institutul de Ştiinţe Spaţiale: "În momentul în care fenomenele astea sunt foarte intense, ceea ce nu se întâmplă în fiecare zi, se întâmplă o dată la șapte ani, la 10 ani, la 30 de ani se întâmplă suficient de rar dar în momentul în care astfel de fenomene sunt foarte intense, pot să apară să plesnească de exemplu transformatoarele și să se întrerupă curentul. Cred că prin 1989 s-a întâmplat ceva de genul ăsta, a fost subiect de presă în America, dar lucruri de genul ăsta nu se întâmpla România asta se întâmplă la latitudini mai mari, mai aproape de poli"

Cu toate acestea, efectele pot fi la scală globală, mai spun cercetătorii.