Tot mai mulți români aleg să-și dea pământul în arendă. "Cine să-l mai lucreze?"
Your browser doesn't support HTML5 video.
Au un venit sigur și scapă de grija recoltelor amenințate în fiecare an de secetă sau de grindină. În acest fel, se dezvoltă și fermele mari și nici nu mai rămân terenuri agricole nelucrate.
Ioan Pârv are 4 hectare de pământ în judeţul Cluj. Abia anul acesta a dat pământul în arenda, la 91 de ani.
Ioan Pârv, proprietar teren agricol: "Cine să-l mai lucreze? Eu nu l-am putut, copiii sunt duşi. Ne-au dat bani, decât să stea pustiu, a stat şi pustiu o grămadă de ani."
La fel au procedat şi alţii care vor câştiga anual în jur de 200 de euro pe hectar. Potrivit Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, în România, numărul fermelor mici a scăzut anul acesta cu 20 de mii faţă de 2019.
Terenuri altă dată lăsate pârloaga, sunt, acum, în urma unor astfel de decizii, câmpuri verzi. Datele Ministerului Agriculturii arată că suprafaţa agricolă lucrată a crescut în 2020 cu peste 170 de mii de hectare.
Emil Turdean, fermier: "Ca să lucrezi terenul îţi trebuie utilaje de putere, lucrat solul în profunzime, ţinute curate culturile, deci viitorul pentru agricultură va fi tot ăsta, comasarea terenurilor. În marile ferme cât de cât se fac producţii, dacă mergem şi filmaţi la micii fermieri o să vedeţi că nu fac nimic."
Florin Ciurdariu, fermier: "Lumea preferă să-l dea în arendă, fiind oameni în vârstă, cheltuielile sunt foarte mari în agricultură, forţa de muncă e cum e, tinerii preferă alte joburi care sunt mult mai facile. Utilajele care lucrează în parcela asta sunt utilaje de capacitate mare, sunt tractoare de 400 de cai care ară aici, nu putem lucra pe suprafeţe mici cu utilaje mari."
Potrivit APIA, cele mai multe suprafeţe de teren date în arendă sunt în Timiş, Constanța şi Teleorman.