Tinerii din România sunt puternic afectați de știrile false de pe net și rețelele sociale. Doar 15% verifică informațiile

Specialiştii vorbesc despre o cultură generală a internetului, și le recomandă tinerilor să verifice bine sursele și să apeleze mai des la bilbliotecă, în special la dicționare și enciclopedii.

Tânăr: „Informaţiile le iau de pe Google”.

Reporter: Dar mergi și către alte surse să vezi dacă ceea ce găsești pe Google este adevărat?

Tânăr: „Da, pe Tiktok”.

Platformele de socializare sunt astăzi principalele surse de ştiri, dar adesea sunt inundate de informații nefiltrate. Mulţi tineri recunosc că, din comoditate și prea multă încredere, aleg să ia de bun, tot ce găsesc în spațiul online, fără să mai verifice.

„Depinde şi de subiect, dar de obicei avem încredere. În ziua de astăzi, confortul este pe primul loc și e mult mai uşor să intrăm pe telefon să căutăm” mărturisește un tânăr.

Citește și

IGSU denunță un fake news: Nu ne aparţine mesajul care circulă pe WhatsApp referitor la măsurile de autoprotecţie

„În principal trăiesc pe principiul că le cred pe jumate. Cred ideea, doar că verific detaliile” explică altcineva.

În România, doar 15% dintre cei cu vârste între 16 şi 29 de ani, verifică autenticitatea conținutului găsit pe internet. Un procent destul de mic față de Finlanda sau Olanda, unde peste 60 % dintre tineri sunt atenți la informațiile pe care le găsesc în spaţiul online.

Matei Psatta - specialist marketing digital: „Trebuie să ai o cultură generală a internetului ca să iți dai seama, cumva, ce are şanse să fie valid şi ce are şanse să fie invalid. Acum pentru că toată lumea are acces la internet și sunt atâtea modalităţi de a fakeui lucrurile, e obligatoriu să ştii în ce ape te scalzi pentru a nu cădea victimă”.

Ca mulți din generația lui, a adaptat din engleză termenul a "falsifica".

Noi am cerut și părerea unui academician despre sursele serioase pe care ar trebui să le cercetăm.

Georgeta Filitti - membru al Academiei Române: „E foarte greu de spus. Pentru că nu există un bagaj de cunoştinţe autentice la care eu să vă trimit. E vorba de educație, educația cu majusculă. Și atunci seriozitatea cu care te aproprii de un subiect, și să nu îţi fie ruşine să te adresezi, de pildă, unui dicționar”.

În urmă cu 2 ani, Comisia Europeană a trimis îndrumări şi sfaturi practice pentru elevi şi profesori pentru a-i convinge să verifice informațiile şi să gândească în mod critic.