"Tatăl meu mă umileşte". Cum sacrifică România actuala generaţie de copii
Your browser doesn't support HTML5 video.
Galerie foto
De Ziua Internaţională a dreputurilor copilului specialiştii atrag atenţia că lipsa implicării adulţilor lasă urme adânci.
1. ''Ma numesc Iulia, am 14 ani. Tatăl meu mă umileşte şi mă critică în mod constant în ultimii ani. Motivul este că nu mai pot practica sportul de performanţă şi nu mai obţin premii, medalii".
2. ''Daca vreau să petrec timp cu mama îmi spune că este ocupată şi mă trimite să învăţ, chiar dacă mi-am făcut toate temele şi am lucrat suplimentar. De fapt, noi nu petrecem niciodată timp împreuna. Tatăl meu are o afacere şi este toată ziua plecat…"
Sunt doar câteva dintre strigătele de ajutor ale unor copii care ne oferă din tot sufletul lor milioane de zâmbete şi aşteaptă în schimb puţină atenţie şi sprijin.
Lavinia Mandache, coordonator Call Center: "Este un trend pentru că ne lasam copiii la after school, la grădiniţe cu program prelungit, conectarea e tot mai mică, părinţii vin stresaţi de la locul de muncă, unde programul e tot mai mare''.
Totul începe atunci când copilul este privat de afecţiunea părinţilor, iar atenţia mamei este suplinita de cea a bonei.
Atât apelurile înregistrate la telefonul copilului, cât şi cifrele Organizaţiei Salvaţi Copiii arată o creştere ingijoratoare a numărului de minori abuzaţi emoţional: umiliţi, jigniţi, dispreţuiţi, lipsiţi de atenţie şi de dragoste. De departe cei mai singuri sunt cei cu părinţii plecaţi la muncă în în străinătate.
Inclusiv preşedintele Klaus Iohannis a vorbit despre numărul mare de copii rămaşi singuri în ţara, peste 300 de mii, în timp ce Autoritatatea pentru Protecţia Copilului a raportat puţin peste 95 de mii.
Una dintre soluţii ar fi consilierea psihologică în şcoli. În realitate avem doar 2500 de consilieri pentru 3 milioane de elevi. În plus, mulţi nu primesc cu prea multă deschidere acest ajutor.