România, la coada Europei în ceea ce privește voluntariatul. De ce nu se implică românii în activități benevole
Your browser doesn't support HTML5 video.
Nu îi ajutăm nici pe alții, dar nici pe noi. Din motive financiare în special, mii de oameni n-au mai ajuns la muzee, teatre, ori evenimente sportive.
Voluntariatul rămâne o necunoscută pentru mulți oameni. Unii, de pildă, cred că dacă ajută pe cineva cu bani ori donează sânge fac voluntariat.
Bărbat: „Chiar astăzi o femeie bătrână vindea leuștean și i-am dat 5 lei fără să cumpăr nimic”.
Bărbat: „Da, am ajutat pe stânga și pe dreapta, câte un amarât. Din buzunar cum s-ar zice”.
Reporter: Dar să mergeți într-un ONG, să ajutați copiii din cămine?
Bărbat: „Nu”.
În 2019, potrivit Eurostat, România se afla pe ultimul loc într-un clasament al participării la activități de voluntariat și responsabilitate civică. Doar 3,2 % dintre români au declarat că au participat măcar o dată pe an la o acțiune organizată în folosul altei persoane, fără plată, spre deosebire de țările nordice, unde aproape jumătate din populație se implică activ în evenimente cu scop civic.
În 2022, procentul a mai crescut. 4% dintre românii chestionați de INS au făcut voluntariat, iar aceștia sunt în mare parte liceeni care se pregătesc pentru admiterea la facultați din străinătate.
Silvia Luican, sociolog: „Voluntariatul nu este încă în obisnuința românilor. El nu este promovat în mod sistematic în școli, în instituții publice, la locul de muncă. El nefiind promovat nu a intrat nici măcar în vocabularul nostru”.
În alte state, cum ar fi de exemplu Canada, voluntariatul este considerat experiență de muncă, iar anumite companii cer cel puțin un an de voluntariat înainte de angajare.
Pe de altă parte, 11% dintre familiile chestionate de Institutul Național de Statistică au declarat că au mers în ultimele 12 luni la activități culturale sau sportive. În 2019 procentul era mai ridicat, dar tot la coada clasamentului eram alături de Bulgaria și de Macedonia de Nord.
Femeie: „Nu am bani să merg la teatru, după ce plătesc facturile și intreținerea, rămân fără bani”.
Potrivit sociologilor, este necesar ca toate celelalte nevoi de bază să fie îndeplinite pentru ca oamenii să mai aibă timp, energie și bani ca să iasă în lume.