Psihiatru din Iași: ”Este corect să induci o asemenea frică în rândul pacienților?”
Textul complet:
”De două luni de zile a început să fie vehiculat cuvântul ,,comorbidități”. Începutul acestui episod de informare a populației în ceea ce privesc comorbiditățile a fost acceptat fără a se gândi cineva că va lua o așa amploare.
Progresiv, mass-media a acaparat programul cetățenilor, fiindu-le adus la cunoștință faptul că afecțiunile asociate sunt un mare factor de risc pentru coronavirus (SARS-CoV-2).
Se instalează panica
Toate știrile se împânzesc cu evenimente negative referitoare la noile îmbolnăviri și decese cauzate de coronavirus. Se transmit din ce în ce mai multe informații referitoare la comorbiditățile pacienților infectați cât și la cei decedați. Aceste afecțiuni pe care pacientul le avea înainte de infectarea cu coronavirus sunt incriminate ca fiind puntea de legătură cu noul virus. Într-o oarecare măsură, putem consimți că afecțiunile adiacente sunt elemente care fragilizează organismul și slăbesc imunitatea. Din informațiile medicale, acceptăm și totodată, ne pun pe gânduri aceste noi informații.
,,Stai liniștit, toți decedații aveau comorbidități,,
Cu cinism, auzim în jurul nostru numai replici de genul acesta: ,,nu îți face griji, toți cei infectați sau decedați aveau comorbidități”. Asta ca și cum cetățenii fără comorbidăți ar fi într-un procent de 99,9 % în această țară iar pentru cei afectați, s-a ,,rezervat” dreptul la panică.
S-a gândit cineva la faptul că s-a produs groază printre persoanele care suferă de afecțiuni cronice și care aud că aceste comorbidități parcă ar fi biletul de adio de pe acest pământ? Toate aceste informații cu caracter intruziv și negativ pot perturba imunitatea populației. Sunt foarte multe persoane care s-au autoizolat și trăiesc o panică continuă din cauza acestei etichetări a persoanelor cu antecedente medicale. Este corect să induci o asemenea frică în rândul pacienților cu afecțiuni cronice? Informațiile diseminate cu privire la comorbidități sunt mult prea agresive și nu fac decât să accentueze trăirile negative ale celor expuși. Încă nu se cunosc cu exactitate aceste informații și este bine să fim mai reținuți. Cred că totul ține de ce îți este să primești în schimb pentru tot ceea ce ai oferit. Se știe că atunci când nivelul de stres este ridicat, organismul resimte asta prin scăderea imunității și deschiderea barierei către diverse boli.
Statistici cu privire la comorbiditățile românilor
HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ (HTA) a atins dimensiuni epidemice din cauza numărului extrem de mare a persoanelor afectate. Dacă în 1980 erau declarați la nivel global 600 milioane de hipertensivi, numărul acestora a crescut la 1,39 miliarde în 2010, preconizându-se 1,56 miliarde în anul 2025 (Kearney PM-Global burden of hypertension: analysis of worldwide data-2005). În anul 2016, conform studiului SEPHAR III, în România erau 7,4 milioane de hipertensivi. Același studiu a evidențiat faptul că 1 din 5 români nu știe că are HTA.
DIABETUL ZAHARAT (DZ) reprezintă o altă afecțiune care a atins dimensiuni foarte mari. În anul 1980 la nivel global erau 108 milioane de diabetici, numărul crescând semnificativ până în 2014 când a atins 422 milioane de oameni. În România, în anul 2017 erau înregistrați aproximativ 1,8 milioane diabetici (1.785.300).
TUBERCULOZA PULMONARĂ a înregistrat în anul 2016 circa 16000 cazuri noi diagnosticate și 1100 decese.
BOALA RENALĂ CRONICĂ a înregistrat un număr de aproximativ 13500 pacienți în anul 2017 iar decesele au fost de aproximativ 10%.
AFECȚIUNILE ONCOLOGICE ne înjunghie sănătatea populației, atingând cifre enorme. Așadar, în anul 2017, s-au înregistrat 59450 cazuri noi de cancer. Numărul bolnavilor de cancer în România în anul 2017 era de 479.454. În anul 2018, se estimează că au decedat 50202 persoane de cancer (INSP și CNSISP România). Mortalitatea cea mai ridicată pentru afecțiunile oncologice, s-a înregistrat la tumorile din sfera pulmonară (46,1 la 100000 locuitori), urmate de cele ale colonului, sânului și cele gastrice.
Din toate aceste date, se reflectă faptul că mai mult de jumătate din populația țării suferă de afecțiunile descrise mai sus. Afecțiunile cardiologice, pulmonare, renale și oncologice sunt incriminate ca fiind cele mai frecvente comorbidăți ale pacienților afectați de coronavirus. Peste acest număr mare de afecțiuni, se mai adaugă multe alte diagnostice de care suferă încă câteva sute de mii sau poate chiar milioane de români. Așadar, îndrăznim să inducem panică într-un număr atât de mare de cetățeni? Ne putem asuma un risc atât de mare?
Stresul indus în pandemie - o nouă comorbiditate?
Tot acest stres indus populației poate reprezenta o nouă comorbiditate? Ar putea să fie chiar una dintre cele mai mari severe comorbidități cu răsunet somatic extins?
Stresul reprezintă o presiune trenantă pe care o simțim când suntem copleșiți de activitățile zilnice în familie, la locul de muncă sau în diverse alte circumstanțe. În această situație, coronavirusul este perceput ca o amenințare la sănătatea noastră și poate provoca un stres cotidian extins pe toată perioada pandemiei, efectele asupra organismului fiind negative și totodată distructive pentru imunitate cât și pentru alte afecțiuni deja cunoscute.
Pentru a-ți răspunde la această întrebare, este necesar să îți monitorizezi starea de sănătate și să realizezi dacă această perioadă pandemică ți-a afectat sănătatea psihică și fizică. Dacă deja suferi de o afecțiune cronică, starea ta de sănătate a fost constantă în această perioadă? Sau poate ai suferit o decompensare, fiind nevoie de doze suplimentare de medicație?
O perioadă atât de lungă și încă nesfârșită, poate reprezenta tabloul unui stres cronic, care reprezintă cea mai periculoasă formă de stres. Stresul cronic poate contribui la depresie, anxietate, boli cardiovasculare, HTA, diabet, imunitate scăzută, riscuri vasculare etc. Așadar, stresul acesta ne afectează sănătatea (risc de îmbolnăvire), sistemul emoțional (agitație, furie, frustrare), sistemul comportamental (abuz de tutun, alcool) cât și modul de gândire (probleme de concentrare, incapacitate de a lua decizii).
Respectă recomandările impuse și nu te impacienta
Este indicat să respectați recomandările impuse de autorități și să nu vă alarmați cu privire la tot ce se întâmplă în ultima perioadă. Gestionați-vă cu atenție vizionarea știrilor pentru că acestea pot avea un impact negativ asupra psihicului. Recomandările sunt ca acestea să fie urmărite în prima parte a zilei iar pe parcursul serii să vizionați și să ascultați emisiuni plăcute și relaxante. Mențineți-vă tonusul psihic și încrederea că toate aceste încercări sunt pe o perioadă determinată.
Pandemia accidentelor rutiere ?
Dacă ar fi să avem o atitudine ,,fairplay”am putea declara și PANDEMIA ACCIDENTELOR RUTIERE, având în vedere situația accidentaților și decedaților din această cauză, gândind pur matematic vis-a-vis de numărul celor afectați; așa cum s-a decis în cazul coronavirusului. Să ne tragem mașinile pe dreapta , să circulăm pe jos, cu bicicletele sau cu trotinetele până ne vor construi guvernanții autostrăzi și condiții decente de circulație. Poliția română a declarat 1951 decese din cauza accidentelor rutiere în anul 2017 și tot în același an 8172 răniți grav. Realizați mortalitatea șoselelor din România? Cifrele de mai jos sunt de-a dreptul înfiorătoare.
Dinamica accidentelor rutiere grave 2001 – 2017( https://www.politiaromana.ro/ro/structura-politiei-romane/unitati-centrale/directia-rutiera/statistici)
S-ar mai putea sista consumul și comercializarea alcoolului (PANDEMIA ALCOOLICĂ) ținând cont de numărul enorm de victime colaterale (concluziile studiul meu doctoral în penitenciare în care majoritatea deținuților cu tulburări de personalitate au comis infracțiunea sub influența alcoolului și/sau a stupefiantelor).
Propunerile de ,,pandemie,, pot curge ca la robinet din cauza tuturor anormalităților din această țară.
Mai tratăm și altceva în această țară în afară de COVID ?
Discutând cu unii colegi, am ajuns la concluzia că deviza generală în România este ,,NO COVID”. În regulă, grozav ar fi să nu ne prindă de aripioare acest nou virus, dar pe cealaltă parte, ne mai interesează și alte boli? Timp de două luni de zile, s-au sistat majoritatea intervențiilor și actelor medicale ce odinioară erau primordiale. S-a gândit cineva ce semnifică toată această neglijare a celorlalte afecțiuni ? Câți pacienți decompensează pe fondul neglijării terapeutice de frica coronavirusului și a măsurilor restrictive din spitale?
O mai bună gestionare a cazurilor pe spitale, cât și o neutralizare a ,,psihozei covid” ar fi binevenite. Chiar nu putem ignora toate afecțiunile de care suferă cetățenii acestei țări și să ,,menajăm,, doar frica pentru noul virus.
Ar fi binevenită o statistică națională a cazurilor decompensate, cât și a deceselor instalate pe fondul neglijării terapeutice în perioada pandemiei, analizând prin comparație cu îmbolnăviri și decese prin coronavirus. Precum un obiectiv nou și ,,atractiv” în viața noastră, acest coronavirus ne poate cauza mai multe victime colaterale, inclusiv prin decompensare financiară. Mai țineți minte criza finaciară din 2008? Amintiți-vă adresabilitatea psihiatrică a celor afectați și sinuciderile din pricina falimentului (studiu Dr. David Stuckler-Universitatea Cambridge).
Implor o mare grijă pe acest subiect atât de sensibil și atât de înșelător. Precum ,,nu vede pădurea din cauza copacilor” așa riscăm noi să pierdem vieți prin atâta focus pe coronavirus și decuplare de pe celelalte afecțiuni severe. Așa cum spunea un verset taoist: ,,A conduce o țară mare se aseamănă întrucâtva cu a prăji un pește mic. Poți strica totul dacă ațâți focul prea mult”.
Ți-ai făcut pașaport pe veșnicie?
Ne mai trece prin cap că poate viața asta include și selecția naturală? Poate nu e cazul să trăim cu toții câte 100 ani și poate important este cât și cum trăim. O viață în pace cu fapte „bune, dedicație pentru oameni, model pentru ceilalți sau doar o față fără riduri, abdomen plat și o tristă zi în care sufli 100 lumânări îngrămădite într-un tort?
De când suntem ca nație pe acest pământ, am avut de suferit de pe urma multor pandemii începând cu Ciuma antonină și sfârșind cu SARS, Ebola și COVID-19. Toate aceste necazuri asupra omenirii au avut un impact major și totuși timpul nu a stat în loc.
Precum o frumoasă briză din Zanzibar, ,,The show must go on”ar putea să fie deviza noastră pentru următoarea perioadă. Optimismul, forța și entuziasmul să ne fie armele de izbândă în lupta cu acest virus. Altfel, o atitudine pesimistă și catastrofală, ne poate conduce înspre prăbușirea imunității.
Contemplarea la un frumos răsărit de soare pe malul mării, poate reprezenta gândul optimist că nimic nu ne poate știrbi din frumoasele vise.” - Dr. Cozmin Mihai.