Singura veste bună a recensământului: A crescut numărul persoanelor cu un nivel de educație peste medie

Cea mai mare scădere, spun specialiștii, este în rândul populației active, cei care muncesc și susțin economia. Singura veste bună este că a crescut numărul persoanelor cu un nivel de educație peste medie.

Potrivit datelor centralizate de Institutul Național de Statistică, în România, populația rezidentă este de puțin peste 19,53 milioane de persoane, în scădere cu peste un milion față de acum zece ani când eram peste 20 de milioane. Din total, 51,5%, adică peste 9,8 milioane, sunt femei.

Din datele centralizate, cei mai mulți locuitori sunt în mediul urban, aproape 10 milioane de persoane. La nivel național , din 42 de judeţe, inclusiv Municipiul București, 39 au pierdut din numărul de locuitori.

Excepție fac, aşadar, trei judeţe. Ilfov, de exemplu, a câștigat peste 150.000 de persoane - o creștere de peste 39%, pe fondul diminuării populației din București. Practic, mai multe persoane s-au mutat în zonele limitrofe ale Capitalei. Un număr mai mare de persoane față de ultimul recensământ s-a înregistrat și în județele Bistrița-Năsăud și Suceava. O posibilă explicație este dată de întoarcerea românilor din străinătate în pandemie.

Citește și

Recensământul Populației 2022: 95,4% din populația României a fost recenzată. Situația detaliată pe județe

La polul opus, cele mai mari reduceri de populație le-au înregistrat județele Caraș-Severin sau Teleorman. Și municipiul București a pierdut din locuitori, mai bine de 160.000, adică 8,8%, arata datele INS.

Pe de altă parte, 14 milioane de persoane, adică 89%, s-au declarat români. Populația etnică maghiară este de peste 1 milioane de persoane, ceea ce reprezintă 6%, în timp ce numărul celor care au spus că sunt romi a fost de peste jumătate de milion, adică 3,4%. Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20.000 sunt: ucrainenii, germanii și turcii.

Din cei peste 19 milioane de locuitori, doar 16 milioane şi-au declarat religia. 85,3 dintre persoane sunt de religie ortodoxă, 4,5% romano-catolici, 3,0% de religie reformată și 2,5% penticostali.

Aproape jumătate din populația rezidentă este formată din persoane care şi-au întemeiat legal o familie. Două persoane din cinci nu au fost niciodată căsătorite, iar persoanele văduve reprezintă 5,2% din totalul populației rezidente.

Tudorel Andrei, președintele INS: „Avem o depreciere a raportului între persoanele vârstnice și persoanele tinere și bătrâne. În urmă cu 10 ani, raportul dintre numărul persoanelor de peste 65 de ani era de 101 persoane, astăzi la ultimul recensământ avem o creștere de peste 20 de persoane. 121 de persoane vârstnice, la persoane sub 15 ani. Toate acestea vor duce la o creștere negativă a populației – nu putem avem evoluții bruşte. Am ajuns să avem în 2021, populația pe care am avut-o în 1966.”

A crescut însă nivelul de educației în rândul populației. Peste 43,45% au terminat liceul sau o formă de învățământ postliceală, profesională sau tehnică, față de 37% în urmă cu 10 ani. 16% dintre persoane rezidente în țară au studii superioare, față de 12% la recensământul din 2011. România numără în prezent 143.000 de persoane analfabete, aproximativ jumătate fata de acum 10 ani.

Antonio Amuza, sociolog: „Există un abandon destul de ridicat, dar potenţial ar fi – există multe persoane care s-au înscris la școală, ideea este cum facem să și rămână, să își continue cursurile.”

În România, populația activă este formată din peste 8 milioane de oameni, dintre acestea peste 7 milioane şi jumătate muncesc, iar aproape 500.000 sunt şomeri.