Petiţia prin care se cere Parlamentului să nu legifereze vânătoarea de trofee, semnată de peste 82.000 de persoane

Iniţiatorii, care vizează strângerea a 100.000 de semnături, vor ca Parlamentul să nu adopte legea care ar "da liber la vânătoarea a 500 de urşi anual pentru trofee", iar planul naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România să devină lege.

Ei îi reproşează fostului ministru al Mediului Tanczos Barna că "nu a făcut nimic" pentru protejarea oamenilor şi a urşilor. Agent Green aminteşte că senatorul UDMR a iniţiat un proiect de lege "pentru a da liber la vânătoarea a 500 de urşi anual pentru trofee fără acceptul Academiei Române sau alt aviz ştiinţific independent, cu încălcarea Convenţiei de la Berna" şi a legislaţiei europene. Tanczos Barna este acuzat şi de faptul că ar fi blocat planul naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România aprobat în 2018, potrivit Agerpres.

În opinia iniţiatorilor petiţiei, legea propusă de Tanczos Barna "ar băga România în belea fără să rezolve problema urşilor".

Ei vor ca urşii agresivi, care atacă nejustificat oameni, să fie duşi într-un sanctuar pe care statul ar trebui să îl creeze.

Citește și

Măsuri urgente după ce Diana a fost ucisă de urs, pe Jepii Mici. Deputații schimbă legea

"Soluţia letală nu mai corespunde moral cu societatea din România. Nu poţi să dai o lege prin care să anticipezi că în următorul an vor fi sute de urşi care vor ataca oameni şi să îi împuşti preventiv exact pe aceia. La fel cum nu poţi face acelaşi lucru pentru oameni. Nici măcar pentru aceia care apasă pe trăgaci să ucidă animale din pură plăcere. Pentru că nu este nimeni Dumnezeu să decidă cine să moară şi cine să trăiască, fie el un urs mare pentru trofeu sau unul mai pricăjit. (...) Mai mult, în cazurile excepţionale când un urs a fost ucis pentru că nu a mai existat altă soluţie, trebuie interzisă vânzarea cărnii, blănii şi capului pentru trofeu. Acestea trebuie distruse prin incinerare pentru a descuraja industria trofeelor exact aşa cum se practică global cu fildeşul pentru a proteja elefanţii", se arată în textul iniţiat de Agent Green.

Conform sursei citate, dacă va fi adoptată legea, "Comisia Europeană va duce România direct la Curtea Europeană de Justiţie", având în vedere că ursul este strict protejat.

"Mai mult, parlamentari vânători care votează această lege sunt în conflict de interese căci fac parte din asociaţii de vânătoare care primesc bani sau obiecte din animalele ucise şi vândute. (...) Ursul brun este o specie strict protejată de legislaţia UE şi de Convenţia de la Berna. Derogările sunt excepţii care se dau în cazuri extreme de la caz la caz, după o evaluare amănunţită a situaţiei, iar metoda letală este ultima soluţie atunci când alternativele (inclusiv relocarea) au eşuat, iar ursul problemă pune în pericol vieţi omeneşti. Nu se poate da derogare când cineva trăieşte la marginea habitatului ursului şi nu şi-a protejat gospodăria cu gard adecvat, câini speciali şi dispozitive luminoase şi sonore", se explică în petiţie.

Comisia Europeană a aprobat statelor membre buget pentru "a compensa imediat şi just" orice fermier care suferă pagube pe propriul teren sau în zone unde au contract pentru a practica agricultura, mai aminteşte Agent Green.

"Ursul întâmpină multiple ameninţări care îi periclitează supravieţuirea: degradarea habitatului, schimbările climatice, persecuţia omului şi chiar deranjarea liniştii (sporturi motorizate). Ministerul Mediului trebuie să abordeze cauzele care au condus la conflictul om - urs şi nu efectele. Extracţia masculilor mari destructurează populaţia şi poate conduce la cosangvinizare. Nu se ştie câţi urşi există cu adevărat şi orice cotă de derogare acordată este periculoasă. Vânătoarea de trofee trebuie scoasă în afara legii. Altfel, conflictele vor spori şi specia va fi în pericol de dispariţie, aşa cum s-a întâmplat în majoritatea Europei", se mai arată în text.

Potrivit petiţiei, România "nu şi-a măsurat niciodată populaţia de urşi prin metode ştiinţifice care includ probe de ADN", iar măsurătorile realizate până acum s-ar fi bazat doar pe observaţii directe ale reprezentanţilor fondurilor de vânătoare.

Printre măsurile neletale de gestionare sunt enumerate: îngrădirea electrică a stupilor şi a zonelor în care se află vite cu pui, programele de colectare şi eliminare a leşurilor de animale, instalaţiile de depozitare a gunoiului protejate împotriva accesului urşilor, precum şi reglementările privind purtarea unui spray cu piper şi colectarea în mod corespunzător a rămăşiţelor animalelor ucise de vânători.