O treime dintre mamele minore s-au născut tot din mame minore. Două din zece fete au mai mult de un copil

Analiza mai evidenţiază că două din zece mame minore au mai mult de un copil, iar 32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut, scrie Agerpres.

Salvaţi Copiii menţionează că în anul 2021, potrivit datelor semi-definitive INS, 687 de naşteri au provenit de la mame cu vârsta sub 15 ani şi că 45% din naşterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani din Uniunea Europeană provin din România, ţară aflată pe primul loc la acest capitol.

Analiza situaţiei mamelor şi gravidelor sub 18 ani din România mai relevă că: majoritatea mamelor minore au abandonat şcoala înainte de sarcină, una din zece nu a fost niciodată la şcoală, 75% au renunţat la şcoală în gimnaziu, 80% nu au utilizat nicio metodă contraceptivă, 75% au rude sau cunoştinţe care au născut la o vârstă sub 18 ani, două din zece au mai mult de un copil, vârsta medie a tatălui copiilor mamelor minore este de 21 de ani, 25% dintre gravidele vulnerabile nu au asigurare medicală şi 33% dintre acestea nu au făcut analizele recomandate din cauza lipsei banilor.

"Accesul la servicii medicale este un imperativ, atât pentru sănătatea mamei, cât şi a copilului. Controlul medical în timpul sarcinii poate preveni grave probleme de sănătate, iar accesul la educaţie, consiliere şi sprijin pe tot parcursul sarcinii şi după naştere ar trebui să reprezinte o prioritate", a afirmat George Roman, director în cadrul Organizaţiei Salvaţi Copiii România.

Citește și

Șansele de a rămâne însărcinată scad după vârsta de 35 de ani. Experții ne explică cum oprim timpul în loc

Studiul a fost realizat pe un eşantion de 260 de tinere din 46 de comunităţi rurale defavorizate în cadrul cărora Organizaţia "Salvaţi Copiii" implementează proiectul "Un model integrat de asigurare a accesului la servicii medicale şi sociale pentru adolescentele însărcinate şi mamele adolescente din zonele rurale defavorizate din România şi Republica Moldova". Proiectul este derulat în parteneriat cu Centrul de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului şi Asociaţia Sănătate pentru tineri din Chişinău, cu sprijinul MSD for Mothers şi MSD România.

Până în prezent, Salvaţi Copiii România a lucrat în 64 de comunităţi rurale defavorizate cu 80.000 de mame, gravide şi copii până în 5 ani.

Politicile publice în domeniul sănătăţii, reproducerii şi planificării familiale elaborate pe bază de dovezi corect implementate, monitorizate şi evaluate pot îmbunătăţi statisticile referitoare la mamele minore cu costuri relativ reduse şi efecte pe termen lung, a afirmat, luni, consilierul prezidenţial Diana Păun.

"Analiza Organizaţiei Salvaţi Copiii relevă aceleaşi deficienţe ale sistemului de sănătate cu care se confruntă tinerele mame din zonele rurale şi defavorizate: lipsa accesului sau acces limitat la servicii medicale şi la informare privind planingul familial şi educaţia sexuală. Accesul redus la asistenţă medicală în zonele rurale este o deficienţă a sistemului de sănătate românesc de care vorbim de ceva vreme şi vizează atât asistenţa medicală primară, cât şi pe cea de specialitate. Dacă este să ne referim la cauze, deficitul vizează atât resursa umană, cât şi infrastructura. Consecinţele sunt statisticile nefaste pe care parte ni le-aţi prezentat, dar şi cele care privesc mortalitatea maternă sau infantilă, numărul de decese prin avort sau numărul copiilor abandonaţi, riscul de excluziune socială şi de sărăcie", a spus Păun, la o dezbatere generată de lansarea unui studiu al Organizaţiei Salvaţi Copiii privind situaţia mamelor/gravidelor adolescente din România.

Consilierul prezidenţial a evidenţiat necesitatea educaţiei în mediul şcolar şi informarea tinerilor asupra riscurilor aduse de o sarcină nedorită şi asupra modalităţilor de contracepţie.

"Educaţia pentru sănătate rămâne prioritară pentru că ea este filtrul prin care oferim generaţiilor prezente şi viitoare şansa unor alegeri informate, responsabile, cu privire la propria sănătate şi mă refer la nutriţie, evitarea comportamentelor nocive, la practicarea activităţii fizice, la igienă etc. În cadrul educaţiei pentru sănătate, educaţia sexuală reprezintă o componentă importantă care are potenţialul de a schimba aceste statistici cenuşii, ca să nu le spunem negre. În mediul rural şi în comunităţile izolate este cea mai mare nevoie de o reţea de medicină şcolară funcţională, de educaţie sexuală, de servicii de planning familial, iar PNRR a prioritizat acest lucru. Investiţia în dotarea şi reabilitarea cabinetelor de planning familial în regiuni vulnerabile cu număr mare de sarcini în adolescenţă şi un număr mare de boli cu transmitere sexuală se regăseşte ca pilon important în PNRR pe sănătate şi va contribui la îmbunătăţiri considerabile", a adăugat Păun.

Potrivit consilierului prezidenţial, reforma sistemului trebuie să vizeze şi resursa umană din sănătate - număr necesar de profesionişti cu specializări adecvate şi cu distribuţia geografică optimă şi condiţii create tinerilor pentru a nu pleca din ţară.