Interviu. De ce este România cu un pas în fața Italiei sau Spaniei în lupta cu covid-19

Mulți au cedat deja: fie s-au infectat și au trecut acum în rândurile bolnavilor, fie au renunțat la această luptă și au demisionat.

Despre bătălia contracronometru cu acest inamic invizibil am vorbit în direct la Știrile Pro TV cu doctorul Valeriu Gheorghiță, medic primar boli infecțioase la Spitalul Militar de Urgență Carol Davila din București.

El spune că, în comparație cu alte țări, situația din România nu este atât de gravă, în primul rând pentru că noi am adoptat măsuri de prevenire a răspândirii virusului la momentul oportun - și nu am întârziat, așa cum au făcut autoritățile din Italia, de exemplu.

Dr. Valeriu Gheorghiță: ”În comparație cu celelalte țări europene, trendul în țara noastră este lent-ascendent, și nu este un ritm de creștere accelerat. Ori acest lucru este foarte bun. Mai mult decât atât, nu se observă în România o particularitate aparte a formelor de prezentare a acestor cazuri, comparativ cu celelalte țări europene. Considerăm că în momentul de față ne situăm în graficul înregistrat și de colegii noștri din alte țări fără a avea și un număr mai mare de cazuri severe, o mortalitate crescută.”

Citește și

Militarii de la Spitalul din Suceava, despre medici: ”Sunt răsfățați și total nepregătiți”

Pro TV: Cumva, trendul acesta lent nu este dat și de numărul mic de teste pe care-l facem, de capacitatea noastră scăzută de a testa?

Dr. Valeriu Gheorghiță: ”Sigur, poate să fie una dintre supoziții, pe care și noi o luăm în calcul, însă în momentul de față, chiar dacă ar fi vorba doar de un număr scăzut de teste, uitându-ne de la o zi la alta, numărul cazurilor noi nu este foarte mare în zilele consecutive. Deci, practic vorbim de o creștere lentă, fără să înregistrăm o dublare sau triplare a numărului de cazuri. Totuși, în România se fac astăzi în jur de 2600 de teste în fiecare zi. Dintre acestea, vedem că 400, 430, 445 sunt pozitive. Uitându-ne pe graficul de evoluție a cazurilor, după ce fiecare țară înregistrează peste 100 de cazuri, România stă mult mai bine comparativ cu ce se întâmplă ... de pildă mă uitam la Statele Unite în care vorbeam într-un interval de 20 de zile de până la 50.000 de cazuri noi depistate. Ori în România, în momentul de față vorbim de 3600 de cazuri.”

Pro TV: Exact acum o lună, Italia înregistra într-o singură zi 49 de decese. Fix acum o lună. Ei bine, vineri am avut și noi în România 41 de decese. ce ne spune asta? Urmăm cumva același scenariu? Suntem oarecum cu o lună în urma Italiei?

Dr. Valeriu Gheorghiță: ”Modelele matematice arată că din punct de vedere epidemiologic suntem undeva cu 3 săptămâni, o lună în urma Italiei, dar asta în condițiile în care nu s-ar lua măsuri de distanțare socială. Ori acest lucru nu este cazul României. La noi s-au luat măsuri și din punctul nostru de vedere aceste măsuri au fost luate în intervalul optim, la momentul oportun, spre deosebire de țări precum Italia sau Spania, în care acest interval oportun a fost pierdut. Să nu uităm că noi am identificat cazul zero, s-au luat acele măsuri de distanțare socială, s-au luat suplimentar o serie de măsuri de transportul persoanelor - lucru care a făcut ca numărul de cazuri să fie lent în creștere și ne-a permis să evităm acea creștere abruptă a cazurilor noi.”

Pro TV: Credeți că în următoarele 2-3 săptămâni ne apropiem de vârful acestei epidemii în România?

Dr. Valeriu Gheorghiță: ”Foarte probabil că după jumătatea lunii aprilie, sfârșitul lunii aprilie vom ajunge la numărul maxim de cazuri pe zi. Este posibil să atingem până la 1000 de cazuri pe zi, însă tot modelele matematice epidemiologice ne arată că, odată cu aplicarea și menținerea acestor măsuri drastice de distanțare socială, undeva după jumătatea lunii mai sau chiar început de lună iunie putem să vorbim de o diminuare semnificativă a numărului de cazuri și de aici încolo am putea să vorbim chiar și de o relaxare a măsurilor de distanțare socială.”

Pro TV: Când trebuie să se alarmeze oamenii acasă? La ce combinație de simptome sau la care simptom ar trebui să sune medicul de familie?

Dr. Valeriu Gheorghiță: ”În primul rând, pentru a avea o evoluție fericită, dacă vreți, a acestei pandemii, inclusiv în România, este important ca fiecare persoană în parte să fie responsabilizată și să respecte toate aceste măsuri de distanțare socială, respestiv măsurile de protecție personală, măsurile de igienă. Este determinant în evoluția finală. Însă, simptomatologia, de cele mai multe ori constă în apariția febrei la care se adaugă tuse, în general tuse seacă, dureri musculare, stare de oboseală, transpirații, scurgeri nazale, odinofagii, adică dureri de gât, foarte rar simptome digestive și în formele care asociază pneumonia apar dificultățile respiratorii. Aici, odată cu apariția febrei și a acestor dificultăți respiratorii - care constau în tuse, dureri de gât, rinoree, strănut - persoana respectivă trebuie să ia legătura cu medicul de familie, care este în măsură să discearnă dacă pacientul trebuie să se prezinte la spital sau poate să fie tratat în continuare la domiciliu.”

Pro TV: De la primul moment de febră? Sau așteptăm un interval..

Dr. Valeriu Gheorghiță: ”Febra care să fie asociată cu alte manifestări respiratorii, cum am menționat tusea.”

Pro TV: Ce vă sperie cel mai mult în perioada care va urma?

Dr. Valeriu Gheorghiță: ”Noi ne-am pregătit pentru a acorda servicii medicale de calitate, pentru a fi empatici și alături de pacienții noștri, nu suntem speriați. Uitându-ne la experiența colegilor noștri, care, știm foarte bine, s-a ajuns la situații critice, aceea de a face un triaj al persoanelor care pot să mai beneficieze de îngrijiri medicale avansate, de calitate, cum ar fi ventilație mecanică, cum ar fi suportul respirator sau persoane la care se decide că nu mai pot beneficia. Ne sperie acest scenariu în care am putea fi puși în fața faptului să decidem cine trebuie să mai beneficieze de o asistență medicală avansată și cine nu. Tocmai din acest motiv apelăm încă o dată la responsabilitate civică și la respectarea acestor măsuri, pentru că, altfel, indiferent de ce sistem medical vorbim, el se poate colmata foarte ușor dacă ne trezim cu o avalanșă de cazuri noi și cazuri severe care au nevoie de terapie intensivă.

Ceea ce noi ne dorim este să avem o creștere lentă sau o staționare a numărului de cazuri noi pe care să le putem gestiona cât se poate de bine în cadrul sistemului medical actual.”