Industria turismului, afectată de lipsa de personal: "Nu pot să-i aduc de acasă"

Doar în Bucureşti au apărut 130 de unităţi de cazare, care pot primi, în acelaşi timp, 90.000 de turişti.

Însă ar fi nevoie de încă 100.000 de oameni care să lucreze în acest domeniu, spun antreprenorii. Se găsesc din ce în ce mai greu: bucătari, ospătari, recepţioneri, sau cameriste. De vină ar fi, lipsa şcolilor profesionale, puţinele cursuri pentru formarea personalului, şi salariile mici.

Arina este studentă la Facultatea de Geografie, specializarea turism şi lucrează de câteva luni recepţioneră într-un hotel din capitală.

Arina: ''De obicei, hotelul e full, camerele, în majoritatea timpului, sunt ocupate toate, avem 250 de camere deci e în regulă pentru noi''.

Pentru că cererea este mare, în ţara noastră au apărut anul acesta încă 10.000 de locuri de cazare în hoteluri, pensiuni sau hosteluri.

Capitala este fruntaşă, cu cele mai multe locuri. Numai anul acesta s-au deschis alte 130 de hoteluri şi pensiuni. Însă avântul din industria hotelieră ar putea fi afectat de lipsa forţei de muncă.

Călin Ilie: "Bucureştiul a avut cea mai mare creştere din Europa. Cea mai mare problemă e lipsa forţei de muncă, pentru că în ultima perioadă au avut loc mai multe deschideri de hoteluri din ţară în oraşe mari şi coroborat cu migraţia personalului a apărut acest deficit la care facem față cu greu''.

Acum, în industria ospitalităţii din România, lucrează aproape 400.000 de oameni. Însă specialiştii spun că ar mai fi nevoie de cel puţin 100 de mii de oameni care să lucreze în acest domeniu.

Nu sunt nici şcoli de meserii care să pregătească viitorii angajaţi.

Dragoş Petrescu, preşedinte HORA: ''S-au făcutt câteva greşeli în trecut. Și s-au desfiinţat şcolile profesionale pemtru că nu erau accesate, dar nu erau accesate pentru că meseriile din şcolile profesionale nu mai erau de actualitate. Cred că cel mai bun parteneriat e cel între stat şi operatori''.

Însă în realitate nu există un parteneriat solid între stat şi privat. De pildă, la Colegiul Naţional Viilor, din cei 400 de absolvenţi anual, doar 20% dintre ei ajung să lucreze în domeniu. Singurele cursuri practice sunt în laboratorul propriu timp de 3 ore pe săptămână, iar şcoala nu are o colaborare cu restaurante sau hoteluri.

Aici singură legătură între şcoală şi mediul privat este practică de la sfârşitul anului, de 3 săptămâni.

Viorica Dorin, directorul adjunct Viilor: ''In fiecare zi vin agenţii economici să-mi solicite forţă de muncă calificată, parcă sunt piaţa de recrutare, Vin şi zic vreau şi eu doi bucătari, vreau şi eu ospătari, n-am de unde, nu pot să-i aduc de acasa''.

Singura variantă pentru un tânăr ar rămâne o şcoală privată.

Ciprian Nicolescu, chef: ''Chefii pe care îi pregătim, încercam să le aducem ce e nou pe piaţă, să înveţe să lucreze cu aparaturile noi slow-cooking suvit asta nu înseamnă doar evoluţie în bucătărie, aparatele noi nu sunt ca să elimine forţa de muncă ci să ne ajute în producţie să scoatem produsul finit la calitate mult mai mare''

Fondator școală HORECA: ''Avem parteneriate cu marile hoteluri şi restaurante şi îi trimitem într-un internship pentru că trebuie să intre în fluxul tehnologic să vadă cum se lucrează. Stau 3 luni în internship.''

Un astfel de curs de chef bucătar durează 5 luni şi costă 4800 de lei.