Guvernul a aprobat strategia pe cinci ani pentru incluziunea persoanelor fără adăpost din România. Ce prevede documentul

În momentul de față, centre permanente de adăpost pentru acești oameni există doar în marile orașe iar capacitatea lor este cu mult sub nevoia reală. Mai mulți oameni ai străzii au murit de frig în România în ultimele zile, deși iarna abia a început.

Într-unul dintre centrele Primăriei Capitalei, oamenii fără adăpost au avut parte de o mică bucurie înainte de Crăciun. Au împodobit bradul împreună, au ascultat colinde și au făcut turtă dulce. Aici ajung seară de seară peste o sută de oameni ai străzii. Unii rămân mai multă vreme, însă majoritatea se întorc pe stradă a doua zi. Spațiile de cazare nu sunt suficiente pentru numărul mare de oameni fără locuință. Autoritățile estimează că, doar în București, au identificat peste 1.400 de persoane fără adăpost, dintre care jumătate nu au nici măcar un act de identitate.

Într-un adăpost locuiește din 2014 Marcel Borza, un pensionar care a rămas pe stradă cu familia, după ce i-a ars casa, în urmă cu opt ani. După ce soția i-a murit și fiica a suferit un accident cerebral care a pus-o la pat, a rămas singurul membru al familiei care locuiește în centru.

Marcel Borza: „Din 2014 locuiesc aici. M-am apucat să-mi refac casa, dar nu am terminat-o, nu am avut posibilități. Primăria nu m-a ajutat că am avut-o asigurată normal, dar fiind incendiu, a spus că trebuia altfel de asigurare. Sper ca în vara asta să terminăm o cameră, două. Am fost mecanic întreținere locomotive și fochist. Pensionar de 12 ani. Suntem foarte multe persoane aici cu probleme, cu situații, am fost și 400 - 500 persoane aici, mulți au plecat, mulți și-au rezolvat problemele”.

Citește și

Poliţia a arestat un bărbat suspectat că a împuşcat mai multe persoane fără adăpost în Washington şi New York

O cercetare a Ministerului Muncii arată că, printre oamenii străzii, predomină bărbații cu un procent de 76,8%, cu vârste cuprinse între 18 - 64 ani. Vârsta medie a celor fără adăpost este 50 - 60 de ani, iar vârsta cea mai frecvent menţionată este 52 de ani, necăsătoriţi, cu nivel mediu de studii.

Pe lângă faptul că se confruntă cu foamea, frigul sau diverse boli, una dintre cele mai mari probleme ale celor care trăiesc pe străzi este lipsa documentelor de identitate. Reintegrarea în familie sau în societate pentru ei este aproape imposibilă.

Liliana Boidache, coordonatorul centrului: „Încercăm să-i ajutăm prin redactarea unor adeverințe pe care să le utilizeze în vederea emtierii unui nou document de identitate. Doar aseară au venit 119 persoane, din care 31 femei și 88 bărbați. Sunt beneficiari care primesc servicii o singură noapte sau care accesează serviciile centrului mai multe nopți la rând. Serviciile sunt atât medicale cât și sociale, cele sociale încep cu partea de cazare, igienizare, prin oferirea de obiecte și produse în vederea igienei corporale, hrană dimineața și seara”.

Guvernul a aprobat miercuri, printr-o hotărâre, Strategia Naţională privind Incluziunea Socială a Persoanelor fără Adăpost pentru perioada 2022 - 2027 şi un plan de acţiune pentru aceeaşi perioadă.

Ministerul Muncii spune că strategia are ca obiectiv general creşterea gradului de incluziune socială a persoanelor fără adăpost și are patru obiective: prevenirea accentuării fenomenului la nivel naţional, asigurarea intervenţiei în vederea incluziunii sociale a acestor persoane, prevenirea recăderilor post-intervenţie şi îmbunătăţirea coordonării politicilor pentru oamenii fără adăpost.