Industria lânii, pe cale de dispariție în România. Străinii fac haine de mii de euro din ea

Impulsionaţi de o subvenţie de un leu pe kilogram, mulţi ciobani duc lâna la centrele de colectare. Dar nu o spală şi nu o curăţă nimeni, iar importatorii profită de acest lucru şi plătesc preţuri de nimic pentru un kilogram de lână.

O mie de ciobani din Constanța vor să ducă lâna la centrele de colectare înfiinţate de Ministerul Agriculturii. Oamenii recunosc că subvenţia de un leu, primită de la stat pentru un kilogram de material, îi ajută doar să mai reducă puţin din costuri.

Un cioban dă 7 lei să tundă o oaie şi obţine cel mult 2 kilograme de lână pe care o vinde, în medie, cu 2 lei, fără subvenţie.

Marian Lipa, crescător animale: "La trei kile, cât are oaia, sau patru, depinde, sau două kile jumate pe cap de animal, nu ştiu dacă ne ajută cu ceva. Reporter: "Care ar fi preţul cu care ţi-ai acoperi cheltuielile doar cu lâna?" Marian Lipa, crescător animale: "Să fie un 5 lei pe kg de lână."

Citește și

Carpete din lână, goblenuri și opinci. Program național de promovare a tradițiilor românești

Marian Petrache, crescător animale: "Mie să-mi plătească lâna, mielul şi cu laptele corect, ce îmi dă ei mie, un leu, ce faci cu un leu. Ne place meseria asta, dar nu are cine să o plătească."

Din păcate, ciobanii nu sunt asociaţi şi nu au legătură directă cu marii importatori din China sau Turcia.

Reporter: "Unde o vindeţi?"

Tănase Hagi, proprietar depozit achiziţie: "Este clar în România nu, sub nicio formă, pentru că nu mai exista nimic, nimic, nimic. Suntem la mâna societăţilor străine - Turcia, alte ţări. Ne lipsesc fostele fabrici care erau."

România nu are o industrie de prelucrare, aşa cum era pe vremuri. Din această cauză, lâna vândută este murdară şi plină de scaieţi, iar preţul este mic. Putea fi dublu, dacă lâna era curată, mai ales ca Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinara a încheiat un acord cu omologii din Republica Africa de Sud şi lâna românească ar putea fi exportata acolo.

Ducem lipsă şi de centre de colectare. Ciobanii din Oltenia de pildă trebuie să ducă lâna tocmai în Sibiu. Asta înseamnă însă costuri în plus şi riscul ca lâna să se deterioreze.

Nicolae Mitruțoiu, crescător de oi: "- Nu am avut cui să o dăm şi am lăsat-o pe loc, aici. E păcat, dar acum cui să i-o dau? De trei ani nu am mai dat la nimeni, aici a rămas. Reporter: "Ceilalţi oieri ca dumneavoastră?" Nicolae Mitruțoiu: "Toţi aşa o lasă, mergem şi vedeţi peste tot. Câmpuri cu lâna pe toate părţile. "

Înainte de '89, industria lânii era înfloritoare, cu zeci de fabrici în toată ţara. Acum însă mai sunt doar câteva mici afaceri de familie, în Moldova şi Ardeal.