La 14 km de Bucureşti se construieşte prima suburbie verde din România: 500 de vile şi 200 de apartamente
Your browser doesn't support HTML5 video.
Galerie foto
Potrivit legii, de la începutul acestui an, primăriile ar trebui să elibereze autorizaţii de construcţie doar pentru clădirile proiectate astfel încât să aibă un consum de energie aproape de zero.
Totuşi, puţini sunt aceia care îşi permit o asemenea locuinţă, aşa că toată lumea profită de faptul că actele normative sunt incomplete. Costul unei case cu performanță energetică ridicată este mai mare, dar economiile ar apărea pe parcurs la facturile de utilităţi.
Standardul NZEB - Nearly Zero Energy Buildings - în traducere, clădiri cu consum de energie aproape de zero, a devenit obligatoriu de la începutul anului. În cazul construcţiilor care aparţin sau sunt administrate de autorităţile publice, standardul a fost impus încă de acum doi ani.
La 14 kilometri de Bucureşti, se construieşte prima suburbie verde din România cu locuinţe NZEB: 500 de vile şi 200 de apartamente.
Alex Skouras, dezvoltator imobiliar: "Vorbim despre a avea o casă cu panouri fotovoltaice, cu colectoare solare de apă şi energie mult mai ieftină, deci economii din portofel."
Iar la Ştefăneşti, Ilfov, vom putea vedea o casă din lemn tot după acest standard.
Daniel Butucel, project specialist RoGBC: "Trebuie să respecţi un anumit coeficient de transfer termic, partea de etanşare la aer e foarte importantă pentru a limita pierderile de cladură şi difuzia vaporilor, o tâmplărie mai eficientă."
Toate aceste dotări înseamnă însă costuri suplimentare.
Legea oferă însă şi portiţe de scăpare. În cazul în care nu putem respecta standardul NZEB, trebuie să justificăm în faţa autorităţilor acest lucru.
Martin Moise, Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabila din România: "Chiar dacă legea prevede că trebuie să respectăm standardul NZEB, proiectanţii, auditorii, împreună cu beneficiarii, încearcă să ocolească acest lucru şi fac acest studiu de fezabilitate şi spun că nu e fezabil deci hai să nu instalăm."
Camelia Rață, Agenţia Pentru Managementul Energiei Şi Protecţia Mediului Braşov: "Trebuie să fii foarte cinstit în evaluări deoarece formularea din lege e dacă se justifică tehnico-economic. Ținând cont că în energie recuperarea investiţiilor se face în 10-15 ani, imediat poate să demonstreze că tehnico-economic nu e rentabilă."
Specialiştii spun că preţul unei case NZEB este cu 10% mai mare decât al uneia clasice. Românii evită soluţiile tehnice moderne nu doar din cauza costului, ci şi pentru că nu sunt informaţi. În alte ţări, autorităţile au oferit stimulente pentru a-i încuraja pe oameni să le adopte.
Germanii, de pildă, primesc deduceri la impozit pentru casele A+, un echivalent NZEB.