Celebra salată românească cu icre de crap este recunoscută și protejată la nivel european

Acesta este al 10-le produs românesc înregistrat, iar la rând așteaptă plăcinta dobrogeană.

Companiile care au reușit să pună aceste rețete pe masă delicateselor europene se plâng, însă, de concurență neloială, pe care le-o fac producătorii care se folosesc de numele consacrate, dar vând contrafaceri ieftine.

Lista aprobată de Comisia Europeană de ingrediente pentru salata cu icre de crap este scurtă și simplă:

- icre de crap - 12,5% - icre peste de apă dulce - 12% - ulei de floarea soarelui - apă minerală - zeamă de lamâie - sare.

Citește și

Festival cu vinuri și produse tradiționale în zona veche a Bistriței, pentru promovarea pasajelor renovate

Raluca Colțea, inginer industria alimentară: "Procentul de icre în această salată este de 24,5 la sută, deci este un procent foarte mare. Icrele să fie de bună calitate, să aibă bobul mare, în momentul omogenizării să se vadă bobul în salata de icre.”

Înregistrarea europeană a acestei specialități a fost cerută de o asociație de procesatori de pește din Delta Dunării împreună cu un producător din Brașov. Clienții vor recunoaște produsul după eticheta acordată de Comisia Europeană, care este garanția rețetei autentice.

Rucsandra Coc, director executiv: "Este, practic, măsura lui de siguranță și știe că noi suntem tot timpul evaluați de un organism de certificare care vine periodic și verifică totul, de la rețeta, la modul de preparare, la condițiile de preparare, materia prima este testată."

Deocamdată, România are 10 produse recunoscute și înregistrate la nivel european:

- Magiun de prune de Topoloveni - Salam de Sibiu - Novac afumat din Țara Bârsei - Scrumbie afumată de Dunăre - Telemea de Sibiu - Cârnați de Pleșcoi - Cașcaval de Săveni - Salată cu icre de știucă de Tulcea - Telemea de Ibănești - Salată tradițională cu icre de crap

Va fi completată de plăcinta dobrogeană făcută dintr-un aluat obișnuit umplut cu brânză de oaie, iaurt și ou.

Producătorii care au reușit să impună la nivel european aceste rețete se plâng însă de concurență neloială. Pe piață au apărut nenumărate produse care fosesc parte din denumirile protejate și păcălesc consumatorii. Cel mai bun exemplu: cârnații de Pleșcoi.

Roxana Cotingeanu, director economic firmă producătoare: "O mare parte din ceilalți producători din țară folosesc denumirea de cârnați de Pleșcoi. Ei pot să respecte rețeta, dar nefăcând parte din zona noastră și nefiind în această arie protejată, clar nu au voie să facă acest lucru".

Magiunul de Topoloveni a împlinit 10 ani de înregistrare ca indicație geografică protejată și 7 ani de procese cu un concurent neloial apărut pe piață.

Bibiana Stănciulov, manager companie producătoare: "Cei care ne-au copiat toponimul, au venit pâș-pâș-pâș și au prețurile foarte mici conform calității produselor dumnealor, dar cu ajutorul Ministerului de Justiție, sperăm că după cei 7 ani de când ne tot judecăm să ajungem la o dreaptă judecată."

Producătorii de specialități înregistrate european spun că, din păcate, clienții nu sunt obișnuiți să se uite atent la etichete și cad ușor în plasa contrafacerilor.