Tătaru: „Se constată o evoluţie în platou în ultimele patru săptămâni”

Ministrul Tătaru a fost invitat în Camera Deputaţilor la dezbaterea "Ora Guvernului", cu tema "Criza de sănătate publică declanşată de epidemia cu noul coronavirus", reuniune organizată la solicitarea USR.

"Am intrat în acest război cu mâinile goale, cu stocuri de echipamente medicale, medicamente şi dezinfectanţi insuficiente la nivelul spitalelor, am avut cazuri în care lipseau chiar şi cele care trebuiau asigurate în mod curent. Am început de la un singur laborator de testare RT-PCR şi 5 spitale de boli infecţioase care puteau face faţă într-o primă etapă la această situaţie fără precedent şi am ajuns, în numai două luni, la 75 laboratoare de testare şi 225 de unităţi sanitare de fază 1, 2 sau suport care tratează pacienţi infectaţi cu noul coronavirus. România, până la această dată, a înregistrat 15.588 de cazuri confirmate de infecţie cu coronavirus, din care 7.245 vindecate şi 972 decese, fiind confirmate 226 cazuri noi de infecţie cu coronavirus în ultimele 24 de ore. Aceste cifre ne plasează la o rată de incidenţă cumulată de 74 cazuri la suta de mii de locuitori şi o fatalitate de 6%, care sunt printre cele mai reduse dintre statele UE", a declarat ministrul Sănătăţii la dezbaterea "Ora Guvernului".

Din punct de vedere al numărului zilnic, respectiv săptămânal de cazuri, Nelu Tătaru a arătat că se constată o evoluţie în platou în ultimele patru săptămâni, ceea ce reprezintă un rezultat de succes al cumulului de măsuri întreprinse, susţinând că, cel puţin până la acest moment, s-a reuşit evitarea extinderii pandemiei la nivel comunitar la dimensiuni înregistrate în statele dezvoltate din UE - Italia, Spania, Franţa - cu aglomerarea excesivă a sistemului de sănătate şi pierderea a numeroase vieţi.

"Nu au existat abordări clinice şi terapeutice specifice bolii, nu au existat nici dovezi ştiinţifice despre modalităţile şi terapiile optime de intervenţie la nivelul populaţiei. Ca urmare, statele au acţionat empiric, pe baza principiilor generale de combatere a bolilor transmisibile, existând între state modele de strategii contradictorii - exemplu, Olanda - sau ezitări şi reveniri la abordări iniţial contestate - exemplu, Marea Britanie. (...) Am avut permanent ca repere, pe lângă evoluţia situaţiei pandemiei la nivel internaţional şi în ţară, recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi ale Comisiei Europene direct, prin Comitetul Securităţii Sănătăţii şi/sau prin Centrul European pentru Controlul Bolilor. Au fost constituite rapid noi structuri pentru controlul acestei boli, au fost elaborate şi aprobate instrumente de reglementare, care să asigure cadrul normativ necesar pentru protecţia sănătăţii publice", a detaliat ministrul Tătaru.

Citește și

De ce sunt raportate ca decese COVID-19 pacienții cu boli grave. Tătaru dezvăluie câți oameni aveau doar infecția

El a amintit că a fost aprobat, din 23 ianuarie 2020, Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 85 privind constituirea Grupului de lucru pentru monitorizarea şi managementul potenţialelor infecţii cu noul coronavirus şi că a fost instituit un sistem specific de supraveghere a COVID-19.

"Prin funcţionarea acestui sistem am fost în măsură să identificăm primul caz de boală ajuns pe teritoriul României, să identificăm precoce cazurile de boală de import sau cu transmitere comunitară, în special focarele, inclusive focarele intraspitaliceşti. (...) A fost stabilită lista zonelor afectate şi actualizarea acesteia. (...) A fost stabilită şi metodologia de supraveghere şi actualizarea permanentă a acestora, dar şi algoritmul de testare pentru COVID-19, de internare şi externare. S-a pornit testarea de la o capacitate iniţială de un laborator, iar în prezent s-a ajuns la 75 de laboratoare, totalizând circa 11.000 de teste pe zi. Până în momentul actual, în România s-au realizat peste 260.000 de testări. S-a instituit un sistem rapid de control medical şi epidemiologic la frontiere", a explicat Tătaru.

Potrivit acestuia, în prezent, sunt 14.142 persoane în carantină şi 20.841 persoane în autoizolare.

"La nivelul sistemului sanitar au fost aplicate mai multe măsuri pentru a permite o bună funcţionare, fără discontinuităţi", a mai spus ministrul Sănătăţii, care a vorbit despre creşterea personalului medical din direcţiile de sănătate publică şi serviciile de ambulanţă cu 25%.

El a subliniat că Guvernul, prin Ministerul Sănătăţii, a asigurat finanţarea "pentru un răspuns adecvat la COVD-19".

"Astfel, au fost alocate 26 milioane de lei pentru intervenţia nou introdusă în cadrul programelor de sănătate, de testare RT-PCR a persoanelor suspecte. (...) În această perioadă au fost repartizate fonduri în valoare de 350 milioane de lei atât pentru spitalele din subordinea Administraţiei Publice Locale, cât şi pentru cele din subordinea Ministerului Sănătăţii şi din alte reţele în vederea monitorizării, a tratării şi îngrijirii pacienţilor critici. Cu aceşti bani au fost achiziţionate medicamente, reactivi, materiale sanitare, consumabile, kituri pentru monitorizare, soluţii perfuzabile, antibiotice necesare îngrijirii pacienţilor critici. Alţi 58 milioane de euro au fost investiţi pentru achiziţia de aparatură medicală şi echipamente de comunicaţii în urgenţă (sistem de detecţie Real Time - PCR, sistem automat de pregătire a probelor, ventilatoare de înaltă performanţă). Pentru decontarea cheltuielilor necesare persoanelor care au fost carantinate, bugetul MS a fost suplimentat cu 87 milioane de lei. Până în acest moment, au fost efectuate plăţi în valoare de 27 milioane de lei", a afirmat Tătaru.

El a adăugat că au fost achiziţionate, "de pe o piaţă suprasolicitată", combinezone, mănuşi, măşti, halate sterile, alcool sanitar, produse biocide pentru dezinfecţia mâinilor şi a suprafeţelor.