Suntem codași în UE la verificările pentru cancer mamar, deși decesele cresc anual
Galerie foto
Comparativ, în patru state membre UE, rata screening-ului pentru cancerul de sân pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 50 şi 69 de ani a fost de peste 75%: Danemarca (82,1% în anul 2016), Finlanda (81,9%), Olanda (78,2% în 2015) şi Marea Britanie (75,1%), potrivit datelor publicate de Eurostat.
În schimb, în opt state membre UE, rata screening-ului pentru cancerul de sân pentru femeile cu vârsta cuprinsă între 50 şi 69 de ani a fost mai mică de 50%, cele mai scăzute procente fiind în România (0,2% din femeile cu vârsta cuprinsă între 50 şi 69 de ani, conform datelor din 2015), Bulgaria (20,6%) şi Slovacia (30,7%).
În România, cancerul de sân ocupa în 2018, prima poziție cu o pondere a cazurilor noi de 25,1% (9 629 cazuri noi), la mare distanță de cancerul de colon (11,9%; 4 576 cazuri noi) și cancerul de col uterin (8,6%; 3 308 cazuri noi), potrivit unei analize de situație publicată de Ministerul Sănătății.
În privința numărului de decese înregistrat în rândul femeilor prin cancerul mamar, acesta a fost în 2017 de 3 484, în creștere față de 2016 (3 457 decese).
Privind retrospectiv, dacă între 2005-2012 decesele au avut o distribuție ușor descrescătoare și sinusoidală, numărul acestora a început să crească constant astfel încât, între 2013-2017 valorile au atins aproximativ 3 500 cazuri pe an.
Pentru că șansele de vindecarea depind foarte mult de momentul diagnosticării, majoritatea țărilor europene a adoptat programe eficiente de depistare a cancerului de sân.
Analiza pe gupe de vârstă a incidenței prin cancer de sân în mediul urban, în România, în perioada 2007-2016, ne arată valori mari ale ratelor incidenței la grupa de vârstă (65+), mult mai mare față de celelalte două grupe de vârstă, și față de total țară.