Se află în cămara fiecărui român și poate duce la cretinism, surditate sau malformații. Avertismentul autorităților

Direcția de Sănătate Publică (DSP) Iași le recomandă oamenilor să nu mai cumpere sare fără iod, arătând că numai în 2022 au fost înregistrate în România peste 170 de cazuri de boli cauzate de carența de iod, considerată oficial ”o problemă importantă de sănătate publică”, scrie Ziarul de Iași.

În România, iodarea sării destinate consumului uman este obligatorie din 2002, dar românii continuă să consume sare fără iod în cantități foarte mari. Asta pentru că o folosesc la murături, un aliment nelipsit din cămara tuturor locuitorilor acestei țări.

Carența de iod este recunoscută de mulți ani la nivel global pentru efectele sale grave asupra organismului, în special pentru apariția gușei tiroidiene, care este una dintre principalele cauze ale retardului mintal.

Populațiile din zonele cu deficit de iod pot avea o scădere a indicelui de dezvoltare intelectuală (IQ) cu până la 13,5 puncte.

Citește și

Finlanda cere populaţiei sale să-şi procure tablete de iod

În general, consecințele carenței de iod includ reducerea capacității intelectuale până la cretinism, avorturi spontane, dificultăți la naștere, malformații și diverse dizabilități (cum ar fi pierderea auzului sau surditatea, malformații scheletice și musculare).

„În România, în anul 2022, în Registrul național al riscurilor pentru sănătate ı̂n relație cu factorii de mediu au fost raportate un număr de 171 cazuri noi, din 20 de județe, dintre care 42% pentru codul E01: tulburări tiroidiene și afecțiuni înrudite, legate de deficitul de iod (gușa difuză și nodulară), 53% pentru codul E02: hipotiroidii prin carența subclinică de iod, și 5% pentru codul E00: sindromul insuficienței tiroidiene congenitale.

În cazul celor mai multe cazuri, confirmarea pentru prima dată a diagnosticului a avut loc la grupa de vârstă 55-64 de ani. Încă din anul 2002, în Romania este legiferată obligativitatea iodării universale a sării destinate consumului uman, în vederea combaterii durabile a tulburărilor prin deficit de iod în rândul populaţiei, astfel încât sarea destinată consumului uman trebuie să conțină între 25- 40 mg iod/kg de sare.

Bolile provocate de deficitul de iod reprezintă în continuare o problemă importantă de sănătate publică”, a transmis Direcția de Sănătate Publică Iași.

Începând cu 1996, OMS a recomandat ca toată sarea alimentară folosită în gospodării și pentru prelucrarea alimentelor să fie iodată, ca strategie de prevenire a tulburărilor cauzate de deficitul de iod în populație. Aportul zilnic de iod variază în funcție de necesitățile organismului și de diferitele categorii de vârstă.

Astfel, este esențial un aport de 120 micrograme/zi pentru copiii între 6 și 12 ani, 150 micrograme/zi pentru adolescenți și adulți, și 250 micrograme/zi pentru femeile însărcinate și cele care alăptează. La nivel mondial, solul din zone geografice întinse este deficitar în iod, în principal în regiunile munților Himalaya, Alpi și Anzi, unde iodul a fost îndepărtat de glaciație și inundații.

Deficiența de iod apare și în regiunile de câmpie departe de oceane, cum ar fi Africa Centrală și Europa de Est. Surse alimentare de iod sunt reprezentate, pe lângă sarea iodată, de pește și fructe de mare, alge marine, lapte, carne, ouă dacă animalele furnizoare primesc hrană cu continut normal în iod, apa potabilă dacă solul conține iod.

Persoanele care consumă numai alimente produse local în aceste zone sunt expuse riscului carenței de iod. Europa, exceptând Islanda, este un continent cu deficit de iod.

Conform datelor din anul 2023 prelucrate de Global Fortification Data Exchange (GFDx), iodarea obligatorie a sării în Europa se practică în 18 țări, dintre care 11 din Uniunea Europeană, respectiv Austria, Bulgaria, Croația, Danemarca, Italia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria și 7 din afara Uniunii Europene, respectiv Albania, Belarus, Bosnia și Herțegovina, Macedonia, Republica Moldova, Serbia, Republica Kosovo.

La nivel mondial, 126 de țări au obligativitatea iodării sarii, iar acolo unde s-a demonstrat ca deficitul de iod nu mai prezintă o problemă de sănătate publică s-a ales iodarea opțională a sării.